„Zilele Șaguniene 2023“, marcate și la Făgăraș

„Zilele Șaguniene“ au ajuns  și în Făgăraș unde, la sediul Protopopiatului, a avut loc conferința preoțească cu tema „Cântăreții și imnografii bisericești”.

Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, a deschis conferința, la care au participat preoții din Protopopiatele Făgăraș și Rupea și pe care i-a îndemnat, la fel ca în pastorala citită la începutul postului, să intensifice frecvența Sfintelor Liturghii în perioada postului Nașterii Domnului.

zilele sag2„Anul acesta îi comemorăm pe cântăreții bisericești, comemorăm imnografii, adică pe acei părinți care au scris imnurile bisericești, au alcătuit poezia liturgică de mare importanță, în așa fel încât mesajul lui Dumnezeu să pătrundă la suflet, să pătrundă nu în minte, ci în inimăfăcând-o pe aceasta să vibreze. La aceste imne s-au adăugat și anumite melodii. Înainte era o cântare antifonică, mai mult un recitativ liturgic, alternat între două strane, apoi s-a trecut la cântarea melismatică, cântarea melodică. E adevărat că muzica bisericească întregeşte ceremonialul liturgic, a spus ierarhul.

În cadrul conferinței, Pr. Lect. Dr. Dan Alexandru Streza, de la Facultatea de Teologie ,,Sf. Andrei Șaguna” din Sibiu, a susținut lucrarea Perspective actuale privitoare la cântarea de strană din Ardeal.

„Aș vrea să pun puțin accentul asupra particularităților cântării de strană din Ardeal și, respectiv, aș vrea să menționez și câteva provocări actuale pe care le întâmpinăm. Mai întâi de toate, cred că suntem conștienți cu toții că această cântare foarte dragă nouă, cântarea după Cunțan, cum îi spunem, pe care o cântă încă ai noștri cântăreți de strană din Ardeal și care se promovează la Facultatea de la Sibiu, la Facultatea de la Cluj și pe care, în continuare,încercăm să o menținem cât putem în vigoare, această cântare de tradiție bizantină, firește că diferă de cântarea psaltică, fiind o variantă de influență folclorică, spun specialiștii. Cunoaștem cu toții istoria Transilvaniei, care a fost secole de-a rândul – deși în comuniune cu Țările Române de la sud și est – sub stăpânire străină, sub stăpânire de influență apuseană. Această influență s-a accentuat și mai mult după ce Maria Tereza, în secolul al XVIII-lea, poruncește dărâmarea a peste 200 de mănăstiri din Ardeal, care întrețineau atât cultura și spiritualitatea poporului, cât și școlarizarea sau culturalizarea poporului și a cântăreților. Românii au trebuit să se adapteze, au trebuit să supraviețuiască. Și cum a supraviețuit cântarea? Ei bine, din cântăreț în cântăreț, din tată-n fiu și,cel mai probabil, din bunic în nepot. Părintele Grăjdian și părintele Dobre, cu ani în urmă, pe baza unui proiect de cercetare, au descoperit și au ajuns la concluzia că au existat generații de cântăreți care peste 50 de ani – în medie – au slujit lui Dumnezeu, la strană, în biserică, în Ardeal. Această medie de 50 de ani au descoperit-o după ce au cercetat peste 300 de parohiiErau cântăreți și de 70-80 de ani, care au slujit lui Dumnezeu în strana bisericii și această instituție a cântărețului – până la urmă, o putem numi așa – era una strâns legată de instituția preotului, de persoana preotului și de slujirea liturgică. Această instituție era cea care apărea ca o reprezentantă a întregii comunități, cum a spus și Înaltpreasfințitul, cântărețul reprezentând întreaga comunitate, nu numaisă zicem, onorific, ci el era cel care anima întreaga comunitate în cântareprecizat Pr. Lect. Dr. Dan Alexandru Streza.

În cadrul conferinței preoțești de toamnă au luat cuvântul câte un reprezentant din fiecare protopopiat participant. Astfel, părinții intervenienți au fost:

● Pr. Constantin Spiridon (Parohia Mândra, Protopopiatul Făgăraş), cutema: Particularităţi ale muzicii bisericești din Transilvania”;
● Pr. Claudiu Gheorghiță Zgâmbău (Parohia Hoghiz, Protopopiatul Rupea), cu tema: Muzica corală din Transilvania”.

Preoţii participanţi la conferinţă au avut posibilitatea să adreseze întrebări legate de anumite aspecte ale temelor prezentate.

sursa:mitropolia-ardealului.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *