Prof. univ. dr. Liviu Literat, condus pe ultimul drum

Zi de doliu în satul Luța. O personalitate marcantă a localității, dar și a Țării Făgărașului a fost condusă astăzi pe ultimul drum. Profesorul universitar, doctor , inginer Liviu Literat, nepotul întemeietorului muzeului Țării Făgărașului, a încetat din viață, la vârsta de 94 de ani, după o grea suferință. Liviu Literat și-a pus amprenta asupra vieții culturale a Țării Făgărașului, iar în anul 2005 a fost numit cetățean de onoare al Municipiului Făgăraș.

Literat-Liviu-420x420Cu o activitate prestigioasă la Cluj, în domeniul chimiei, prof.univ.em.dr.ing Liviu Literat nu a uitat niciodată satul copilăriei, Luța. Venea ori de câte ori avea ocazia „pentru a își încărcat bateriile“, așa cum ne-a mărturisit fiul lui. Aflat la o vârstă venerabilă și în urma unei fracturi, de un an de zile nu a mai putut să ajungă la Luța. Însă gândul lui tot la satul natal a rămas iar copiilor le-a transmis că aici vrea să fie înmormântat, alături de strămoșii lui. Astăzi, clopotele au bătut pentru Liviu Literat.

Îl conducem pe ultimul drum. E poate o eliberare pentru dânsul pentru că în ultima perioadă a fost foarte dificilă. A ținut neapărat să fie înmormântat aici, la Luța, pentru că nimic nu iubea mai mult, poate în afară de familie, locurile în care s-a născut, în care a copilărit, unde era originea întregii lui familii. Pentru familia Literat avem documente din 1664, toți înaintașii lui sunt înmormântați aici în cimitirul al familiei.

A plecat din Luța la studii, a plecat la Cluj unde a fost profesor universitar, a făcut  universitate și la București, apoi a devenit profesor, academician, a iubit cariera, s-a dedicat familiei și s-a dedicat Țării Făgărașului. Până anul trecut când era pe picioare a venit la Luța. Dorința lui a fost să-l aduc aici, pentru că aici se umplea de energie, în casa părintească. Ultimele discuții, acestea erau: ce mai e la Luța?, Oare mai pot să ajung la Luța? Foarte mult a iubit locurile acestea“, ne-a spus Dan Marius Literat, fiul lui Liviu Literat.

IMG_4037Astăzi îl conducem pe ultimul drum pe cel care a fost prof. dr. Liviu Literat, fiu al satului, din familie a satului Luța. Știm foarte bine că unchiul dânsului, preot fiind în Luța, la începutul secolului trecut a înființat muzeul Țării Făgărașului, care purta la înființare denumirea „Muzeul Țara Oltului“. A fost o familie care ne onorează comuna Beclean, satul Luța și nu putem decât să-i aducem un pios omagiu și să-l conducem pe ultimul drum cu toate onorurile adresate acestui om, Liviu Literat“, ne-a spus Claudiu Motrescu, primarul com. Beclean.

Liviu Literat nu era legat doar de Luța, ci de întreaga Țară a Făgărașului. De câte ori ajungea în zona Făgărașului poposea și pe la muzeul „Valer Literat“, din Cetatea Făgărașului, muzeul întemeiat de unchiul său.

Ieri am aflat că a încet din viață Liviu Literat, nepotul întemeietorului muzeului nostru, Valer Literat. De fapt era fiul lui Octavian, fratele lui Valer Literat. Dincolo de activitatea lui prestigioasă pe tărâmul chimiei, Liviu Literat a fost legat de muzeul nostru, de istoria și civilizația din Țara Făgărașului nu numai prin legătura pe care o avea direct prin Valer Literat, dar și prin cărțile pe care le-a scris, cărți dedicate lui Valer Literat, amintiri despre Valer Literat, dar și amintiri legate de o altă personalitate a culturii Țării Făgărașului. Este vorba de Virgil Fulicea, originar din zona Făgărașului, un important sculptor, care a trăit și lucrat la Cluj. Una din cele mai importante colaborări pe care le-am avut cu Liviu Literat a fost în 2005 când la inițiativa dânsului am organizat o expoziție dedicată lui Valer Literat. Se împlineau 110 ani de la moartea întemeietorului muzeului nostru. Această expoziție am organizat-o cu piese achiziționate de-a lungul timpului de Valer Literat. De altfel în anul 2005, Liviu Literat a fost făcut și cetățean de onoare al Făgărașului, ca de altfel și Valer Literat, postmortem“, ne-a spus Elena Băjenaru, managerul Muzeului Țării Făgărașului „Valer Literat“.

Liviu Literat -EXPERIENȚA PROFESIONALĂ

Liviu Literat, n.09 septembrie 1928, com.Vinţu de Jos, jud.Alba. Studii: liceale la Braşov, Făgăraş şi Cluj; superioare: la Universitatea „Victor Babeş” din Cluj, Facultatea de Chimie (1947-1951), licenţiat în chimie-fizică (1951) şi la Institutul Politehnic Bucureşti, Facultatea de Chimie Industrială; inginer chimist specializarea Tehnologia Substanţelor Anorganice (1963). Doctor în Chimie (1966) cu teza “Studiu fizico-chimic asupra unor alumine reducătoare nestoechiometrice”.
Activitate didactică şi ştiinţifică la Universitatea „Victor Babeş” din Cluj, preparator (1950),asistent (1951-1953), şef de lucrări (1960), conferenţiar (1966) şi profesor (1972-1974) la Institutul Politehnic din Cluj,Profesor (1974), şef de catedră: Chimie Organică şi Tehnologie (1977-1985), Inginerie Chimică (1990-1993), Inginerie Chimică şi Ştiinţa Materialelor Oxidice (1993-1995), la Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică. Profesor consultant (din 1995).
Titular al disciplinelor: Chimie generală , Chimie Analitică şi Analize Tehnice, Chimie Anorganică şi Chimie-fizică, Materiale de Construcţii din polimeri, în Institutul Politehnic (1953-1974) şi: Operaţii şi Utilaje în Industria Materialelor de Construcţii (1975-1992), Fenomene de Transfer şi Utilaje în Ingineria chimică (1979-1995), Procese şi Aparate în Industria chimică (1977-1993), Operaţii şi Utilaje în Industria Materialelor Oxidice (1992-1995), la Universitatea „Babeş-Bolyai”. A înfiinţat Catedrele de Inginerie chimică (1990) şi  Inginerie chimică şi Ştiinţa Materialelor Oxidice (1993). A pus bazele activităţilor de cercetare şi proiectare în inginerie chimică la Cluj, a specializării prin studii aprofundate (master) şi doctorat.
Activitate ştiinţifică  în domeniul chimiei–fizice, a ştiinţei materialelor şi ingineriei chimice. Cercetare fundamentală, experimentală şi aplicativă în chimia-fizică a fenomenelor de frontieră (cataliză eterogenă, sorbţie, extracţie, reacţii în fază solidă). Contribuţii însemnate la cinetica proceselor cu variaţie de masă (teorie, modelare, procedee experimentale şi instalaţii, programe de calcul) – aplicaţii la studiul proceselor de interfata şi a nanosistemelor (Investigation des solides poreux par mesurages cinetiques de sorbtion (1973); Automatic device for registration and exploring program of adsorbtion isotherms (2000); Computerized recording of the settling curves. Application to the classification of the powdery systems (2001). A sintetizat şi studiat o clasă de noi compuşi oxidici refractari (alumine) cu abatere de la stoechiometrie (prioritate absolută), aducând informatii inedite la teoria şi conceptul de stoechiometrie pentru sistemele oxidice nanometrice. A dezvoltat teoria fenomenelor de transport şi transfer de proprietate, stabilind 12 noi criterii de similitudine şi ecuaţii criteriale pentru transportori de sarcină electrică prin mecanism molecular şi convectiv în regim staţionar şi tranzitoriu: Über einige kriterielle Beziehungen in nicht stationaren konduktiv – konvektiven Eigenschafts Transport (1990); Neue kriterielle Abfassungen im statioaren konvektiv-molekularen Eigenschafts Transport (1990). Contribuţii la tehnica de analiză chimică, punctuală, calitativă şi cantitativă (cu microsonda electronică) a microfazelor din sistemele compozite.
Publicaţii: Carte universitară, tratate, monografii, studii de istoria ştiinţelor şi învăţământ: (15) din care: Chimie generală (1966, 1970, 1975); Fenomene de transfer şi utilaje în ingineria chimică. Procese de transport (1985); Operaţii şi utilaje în Industria materialelor oxidice (1994,1995) etc.;
Peste 130 articole ştiinţifice publicate în reviste  de specialitate din ţară şi străinătate, contracte de cercetare (75), granturi (5), brevete de invenţii şi inovaţii (3). Premii (distincţii): Diploma Municipiului Cluj-Napoca (2001); Diploma de Cetăţean de onoare al Municipiului Făgăraş (2005), Diploma de onoare şi medalia „Emilian Bratu” a Societăţii de Chimie din România (2007), Afilieri: Membru fondator (1995), preşedinte (1995-2000) şi preşedinte de onoare (2000) al Societăţii de Inginerie Chimică din România (SICR ) – filiala Cluj; Membru fondator al ASTR – filiala Cluj-Napoca (2005), Member of the European Federation of the Chemical Engineering (1999); Societatea de Chimie din România (1992); Asociaţia Oamenilor de Ştiinţă din România – (AOS)-filiala „Transilvania” a Academiei Române (1986); Asociaţia Ştiinţifică a Inginerilor şi Tehnicienilor (1985); Consiliul Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor (1980).
REFERINŢE: Who’s Who in Education, IBC, Cambridge, England (1987); Men of Achievement, IBC, Cambridge, England (1989); Mihaela Chiroşca, Adina Negoiţă (redactori),  Dicţionarul specialiştilor – un „Who’s Who” în ştiinţa şi tehnica românească, (1996); Mihaela Chiroşca (redactor),  Dicţionarul specialiştilor în ştiinţa şi tehnica românească, (2000).
Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.