„Anul 2021 a fost greu, din punct de vedere administrativ, dar pe oameni nu prea îi interesează asta. Pe ei îi interesează dacă ai realizat ceva sau nu“

Anul 2021 nu a fost unul tocmai bun nici pentru administrația comunei Șercaia. Asta deși avea proiecte câștigate și licitate, mai multe lucrări au stagnat, după ce constructorii au refuzat să onoreze contractul în urma scumpirii materialelor de construcții. Această problemă a fost una națională, astfel că a fost nevoie de o reglementare legală la nivelul întregii țări. Primarul comunei Șercaia, Cristinel Paltin, spune că speră ca lucrurile să intre în normalitate și să finalizeze proiectele demarate anul trecut. Într-un interviu cu acesta, am discutat și despre cum se pot face economii la bugetul local, prin înființarea propriilor servicii de utilitate publică ale primăriei. Unul din acestea, înființat anul trecut, este cel de salubritate, iar reprezentanții comunei se pot mândri acum că au reușit să aibă un tarif destul de mic pentru gunoi. Însă și la Șercaia se duce o luptă de lămurire cu cetățenii care trebuie să conștientizeze importanța colectării selective. Despre toate acestea, dar și despre planurile din 2022, urmăriți în rândurile ce urmează.

Cum a fost anul 2021 din punct de vedere administrativ la Șercaia?

Greu, dar din punct de vedere administrativ, pe oameni nu prea îi interesează. Pe oamenii îi interesează dacă ai realizat ceva sau nu ai realizat. Una peste alta, lucrările au fost suspendate, e drept, din condiții obiective: nicio firmă care avea de continuat lucrări – erau două proiecte în lucru, apa-canalizare la Vad și modernizare drumuri sătești, unul pe fonduri europene, unul pe fonduri guvernamentale – nu și-a permis să suporte scumpirea de materiale care a avut loc în 2021, pe banii ei. Materialele s-au scumpit, iar ei au făcut oferta cu 3-4 ani în urmă, când au adjudecat lucrarea. Până nu a venit o reglementare guvernamentală pentru actualizarea prețurilor – care, după mine, nici acum nu este foarte clară, dar cel puțin există ca bază legală – nu s-a întâmplat nimic și doar acum putem să demarăm lucrările.

Cine va plăti diferența?

Pe proiectele cu fonduri europene categoric nu va fi suportată această scumpire pe bani europeni, pentru că pe organismul european nu îl va interesa niciodată problema de la tine din țară. El ți-a dat o sumă pentru care tu trebuie să faci o lucrare; acum având bază legală de actualizare pentru fonduri guvernamentale, sper că până la urmă se va găsi o soluție de actualizare a prețurilor, pentru că nu este numai problema proiectului nostru, sunt atâtea proiecte la nivel de AFIR, pe acest program, pe Măsura 7.2. Însă, dacă nu se va găsi o măsură legală ca AFIR să actualizeze aceste prețuri, categoric diferența va fi suportată din bugetul local; nu se pune problema să nu terminăm lucrarea, numai că o să se întârzie, dar cetățeanul va înțelege foarte greu lucrul acesta. Pe el îl interesează dacă are sau dacă nu are, nu-l interesează toată această fluctuație: de prețuri, de motive, de „n“ cazuri pentru care nu a mers lucrarea.

La proiectul pe fonduri guvernamentale, cel de asfaltare drumuri sătești, s-a lucrat foarte puțin, de fapt nu am făcut decât o infrastructură de bază, balastarea și ceva trotuare și șanțuri. Nu cred că însumează 1,5 km, iar noi avem cam 5,9 km de reabilitat. Practic este o lucrare de 90% nerezolvată, însă sper ca din primăvară să înceapă; este obligatoriu să se termine pentru că programul PNDL2 se va încheia anul acesta. Tot ce nu se încheie anul acesta, nu știu dacă rămâne suspendat sau va trebui să dăm banii înapoi. Eu vreau să cred că-l vom încheia și voi urmări lucrarea îndeaproape.

Pe acest proiect de unde vine diferența de preț?

Diferența de preț vine tot de la Guvern, pe o formulă. Am înțeles că la fiecare cerere de plată se va face o hotărâre de consiliu pentru mărirea ofertei care a fost făcută în concordanță cu formula care ne-a fost acordată spre aplicare.

Deci, anul acesta sperați să rezolvați cele două probleme rămase nerezolvate!

Da. Pot să vă mai spun că mai puțin avem de lucru, prin modificarea soluției de la Vad, de apă-canal, neavând apă la Vad. Am reușit să ducem toate documentele, suntem în evaluare pe modificarea de soluție și sper ca din primăvară să putem să dăm drumul și acelei lucrări.

Ce ați reușit să finalizați anul trecut?

Ceva util pentru oameni: am încheiat un contract pentru actualizarea nomenclatorului stradal, cu GIS (Sistem Informațional Geografic). La ora actuală nu știu dacă este finalizată implementarea la nivel de OCPI (Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară), dar poate să fie accesat pe orice număr de urgență, orice număr din localitatea Șercaia și va opri mașina de intervenție la poarta fiecăruia, lucru care consider că este benefic. Nu doresc nimănui, eu am avut parte de așa ceva, dar când se întâmplă o nenorocire este bine să fie timpul cât mai scurt de intervenție, iar timpul scurt de intervenție asta presupune: să vină mașina la numărul pe care l-ai indicat. A fost greu, am muncit doi ani de zile, dar am reușit să-l actualizăm.

Tot anul trecut am făcut un loc de joacă pentru copii, la Vad și văd că are foarte mare căutare, lucru pe care aș vrea să-l extind și la Șercaia și Hălmeag, cel puțin câte un loc de joacă.

Ce este mai important este faptul că am reușit să conturăm Serviciul de Utilități Publice. La ora actuală avem licență pe gestionarea gunoiului, colectăm gunoiul, îl sortăm, îl valorificăm, îl ducem noi la groapa de gunoi și nu altcineva și avem licență pentru apă-canal, două lucruri pe care încercăm să le facem noi, pentru că sunt ale noastre și nu vrem să oferim banii altora, atâta timp cât și noi avem posibilitatea legală să facem aceste lucruri.

Ce beneficii au oamenii din existența unui serviciu propriu în comună?

Primul beneficiu este că au un preț mai scăzut la salubritate.

Cât este tariful pe persoană?

Este 8,47 lei/persoană/lună. Pe lângă faptul că au acest preț, ducem și  muncă de lămurire cu omul, pentru că orice sortare nelalocul ei se răsfrânge asupra acestui preț, se suportă de către Consiliul Local. Mai concret, cu cât ducem mai mult la groapa de gunoi, cu atât plătim mai mult. Penalitățile sunt extraordinar de mari, practic s- a dublat prețul de ducere la groapa de gunoi a unei tone de deșeuri menajere!

Aveți utilajele necesare?

Avem mașini de colectare. Colectarea reciclabilelor se face cu remorca, iar gunoiul menajer se adună cu mașina de gunoi. Mai este un lucru foarte important: pe lângă faptul că se fac cheltuieli pentru colectarea acestor cantități – cu toate că unele se recuperează, prin darea celor pe care le-am selectat firmelor de reciclare – e important că banii merg în două direcții: o dată cote către Stat, care intră în contul statului prin statul de plată și în al doilea rând, oamenii din localitate sunt remunerați, au de lucru.

Angajații sunt din  comună?

Numai din comună și de aceea am mers pe varianta aceasta. Nu vă spun că am întâmpinat fel de fel de probleme până am obținut licența, dar în încăpățânarea mea, am reușit să fac lucru acesta!

Cred că este cel mai mic preț pentru gunoi din Țara Făgărașului!

Pe mine mă interesează să fie cel mai mic preț pentru cetățenii din comună, pentru că nu mă raportez la funcția vremelnică pe care o am, mă raportez la omul de rând din localitate și nu îmi convine să plătesc un preț exorbitant la gunoi. Spun că totuși nu avem o comună curată, cu toate că noi colectăm enorm. Dacă nu am fi făcut această colectare, câte gunoaie ar fi avut comuna? E mult de muncă să conștientizăm pe toți locuitorii să nu mai arunce gunoiul în alte locuri, mai bine să îl scoată la poartă, așa mult-puțin, cât e; unii mai spun că dacă nu au scos gunoi de ce să plătească? Este obligația fiecărui număr de casă care există în localitate să aibă contract de gunoi, indiferent dacă locuiește sau nu, cu atât mai mult dacă și locuiește acolo. E o simplă speculație, dar dacă prețul era mare, categoric erau mult mai puține contracte. Încă nu am reușit să facem contracte la toată lumea, dar sunt cam 60%-70%, procent la nivel de număr administrativ din localitate.

Ne-ați povestit că și pentru serviciul de apă ați reobținut licența ?

Serviciul de apă a suferit destul de multe modificări, de îmbunătățiri. Am reavizat licența pe care o aveam și ne gestionăm singuri apa, este în regulă. Nu am avut sincope, dar au fost mici întreruperi la Hălmeag. Aștept să dăm drumul și la Vad, oamenii sunt oricum destul de nemulțumiți la Vad, dar este firesc să fie așa. Ei spun că și ei plătesc taxe, de ce nu aibă apă? Dar nimic nu se poate rezolva dintr-odată. Dacă s-ar rezolva totul dintr-odată ar fi ok, dar nu există așa ceva, poate doar teoretic.

De asemenea, vreau să obținem licență și pentru Serviciul de deszăpezire. Noi am făcut deszăpezire până acum, avem utilajele necesare, dar fără bază legală. Doamne ferește de vreun accident, pentru că primul lucru care te întreabă este că în ce calitate ai acționat! Calitatea ți-o dă documentul legal. Cine ți-a aprobat ție să faci lucrul acesta? În acest moment se întocmesc și aceste documente, pentru a obține și această licență.

De ce ați ajuns la concluzia că e mai bine să vă autogospodăriți și să creați servicii proprii?

Foarte simplu, pentru că nu semnez alte facturi către alți concesionari. Prefer, când este nevoie, să cheltuiesc eu, pentru că până acum nu a fost nevoie de deszăpezire. A nins foarte puțin, la 4-5 cm de zăpadă cât am avut la Șercaia nu era nevoie să ies cu utilajele pe stradă. Dacă aș fi avut o firmă, cu siguranță ar fi venit la sfârșit de lună cu o factură. Mai mult de atât, nici nu-mi trebuie altă analiză.

Faceți economii la buget, iar angajații sunt oameni sunt din comună!

Sunt aceiași oamenii care deservesc și apa, canalul și salubritatea, și așa e, sunt din comună. Economiile se văd la fondul de rulment, care rămân la finalul anului și se redistribuie în special către investiții.

Un alt capitol foarte greu, anul trecut, pe care l-am încheiat la începutul acestui an, a fost cadastrul general. Au fost depuse toate documentele la OCPI, suntem în cele 70 de zile de analiză la ei, urmează încă 60 de zile, dar o să le aduc la cunoștință tuturor locuitorilor comunei despre  confruntare, de discuțiile în care omul va lua la cunoștință de toată repoziționarea și dacă lucrurile sunt ok.

Vreau să explicați oamenilor de ce e important acest cadastru general. Cu ce îi ajută?

Poate pe moment, omul de rând nu o să-i dea seama ce înseamnă acest lucru. Dar în momentul în care va avea nevoie de un document al casei, un extras CF, atunci va vedea ce înseamnă. Până nu va merge la OCPI și îi va trebui acel document, va spune că ce am realizat cu asta? Dar dacă te-ar pune cineva să-ți actualizezi perimetrul curții și al grădinii cu actualizare certă a suprafețelor, de exemplu dacă iei un împrumut, primul lucru pe care ți-l cere banca este legat de aceste măsurători actualizate. Atunci se va vedea utilitatea. Știu că este un lucru benefic și pentru administrația locală, pentru că acolo sunt cuprinse toate străzile, pentru că de mult lucrăm la obținerea extraselor CF pe străzile din comuna Șercaia. Acolo sunt actualizate toate străzile, absolut toate suprafețele care rămân, putem face un patrimoniu al comunei, pentru că îl știm foarte clar acum.

Aceste lucruri sunt necesare pentru obținerea de fonduri europene!

Este și motivul principal pentru care încă mai lucrez la documentația de la Vad. Până nu faci dovada că tu ești proprietar acolo, absolut nimic nu se va întâmpla. O să vedeți pe „Anghel Saligny“ câte proiecte vor fi respinse, deja lista sinteză este făcută, pentru că nu o să îndeplinească condițiile din acest program.

Ce proiecte ați depus pe acest program „Anghel Saligny“?

Nu puteam să ratăm acest program, este o oportunitate pentru noi. Sunt două proiecte depuse, nici poți avea mai multe, pentru că din experiența pe care o am, nu se va finanța decât un singur proiect pe comună. Noi am depus proiectul privind modernizarea drumurilor de interes local și încă un proiect care este în asociație cu comuna Șoarș – o reabilitare a drumului comunal Hălmeag- Felmer. Aștept să văd dacă sunt prins pe lista sinteză, încă nu am informații, dar nu văd motive să nu fim prinși acolo.

Dacă veți câștiga și acest proiect de modernizare a drumurilor de interes, ați finaliza reabilitarea tuturor drumurilor din comună?

Aș finaliza multe probleme, dar prima dată să-l văd accesat și după aceea o să vă dau informațiile necesare, ca să nu-și facă oamenii iluzii, pentru că oamenii urmăresc absolut tot ce se întâmplă, urmăresc presa și este bine și chiar te întreabă.

În ceea ce privește bugetul local, în această perioadă trasați liniile acestuia!

Ne-a rămas o sumă destul de substanțială în fondul de rulment. De mulți ani, cam 60% din buget se duce pe investiții, iar ce o să mai primim o să-i realocăm din nou pe investiții. Comuna încă are nevoie de multe investiții.

Ce vă propuneți pentru anul 2022?

Îmi propun să finalizez cele două proiecte, în principal, și o să vă spun la timpul respectiv, o să demarăm alte proiecte.

Deci mai aveți și alte proiecte?

Da. Mai sunt proiecte, dar nu le pot trece ca o realizare concretă. Am fost puși pe lista sinteză pentru reabilitare cămin Hălmeag, urmează să duc documentațiile care se cer. Nu îmi fac probleme că nu le voi duce la timp sau că e ceva ce nu aș îndeplini. Sper ca în acest mandat, cel puțin să încep reabilitarea acestui cămin care, așa cum am mai spus-o, este o rușine pentru mine, pentru comună! Dar asta pentru că am considerat că să cântăm și să jucăm este mai puțin important, important e să avem alte condiții, care au fost prioritare: să avem apă, să avem canalizare, drumuri și apoi putem să mergem și să cântăm, să facem cultură.

În concluzie ați pus pe primul loc realizarea acestor utilități și doar acum vă îndreptați atenția spre reabilitarea căminelor. Cum sunt celelalte cămine din comună?

În fiecare an s-a lucrat la căminul de la Vad și suntem pe final. Se lucrează la etaj, este reabilitat total. Urmează fațada, acolo nu s-a putut aplica pe niciun program pentru că nu aveam extras CF. La Șercaia am început lucrările, dar mai durează.

În rest, să fim sănătoși și să putem demara tot ce ne-am propus!