Vor fi făgărășenii afectați de amplasamentul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor?

În ultimele săptămâni, problema gunoaielor din Făgăraș și implicit, din tot județul, a făcut subiectul mai multor dezbateri, știri și chiar și declarații politice. Nu mai este o noutate că la nivelul întregului județ, cum de altfel se întâmplă și în alte localități din țară, gunoaiele nu sunt gestionate așa cum trebuie, începând de la generatorul deșeurilor, respectiv cetățenii sau societățile comerciale, operator, administrație publică locală sau județeană și până la depozitare. Chiar dacă pe majoritatea cetățenilor îi interesează doar cât se plătește pentru gunoiul produs, specialiștii, prin legislația în vigoare  și problemele de mediu actuale, trag un semnal de alarmă asupra obligativității gestionării deșeurilor, începând cu fiecare gospodărie și până la punctul final de depozitare. La nivelul județului Brașov lipsește o infrastructură adecvată pentru gestionarea integrată a deșeurilor și aici ne referim la stații de sortare, transfer, tratare, de aport voluntar, cu utilaje performante, inclusiv la echipamente pentru colectarea selectivă a deșeurilor, care să conducă la o reducere a deșeurilor depozitate și inclusiv la protejarea mediului. Discuțiile pe acest subiect s-au întețit în ultima perioadă, o dată cu apropierea termenului final pentru depunerea cererii de finanțare pentru managementului integrat al deșeurilor din județ și cu rezolvarea în principal a locațiilor pentru amplasarea unor astfel de infrastructuri.

În anul de grație 2021 și în vreme ce unele județe au reușit să ducă, cu chiu, cu vai, la capăt proiectele pentru managementul integrat al deșeurilor, în Brașov situația este încă la stadiul de început. Cândva, în urmă cu 11 ani, Consiliul Județean Brașov semna un contract de finanțare prin Programul operațional Sectorial (POS) de Mediu 2007 – 2013, Axa prioritară 2, pentru implementarea sistemului de gestionare integrată a deşeurilor, în valoare de 176 de milioane de euro, din care aproximativ 166,5 milioane de euro nerambursabili, însă ulterior nu a fost absorbit niciun leu, așa că acum se pregătește din nou, ceva.

Este vorba despre proiectul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor din județul Brașov pentru a fi construite în sfârșit centre de colectare selectivă, stații de transfer și centre de management integrat al deșeurilor, proiect de peste 100 de milioane  de euro, pentru care trebuie să se depună cerere de finanțare până la 1 iulie 2022, potrivit ultimelor informații.

Ce presupune acest SMID – Sistem de Management Integrat al Deșeurilor

Consiliul Județean Brașov împreună cu ADI ISO MEDIU Brașov au încercat în perioada 2011-2015 să acceseze fonduri europene în cadrul Programului Sectorial de Mediu în vederea creării Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în județul Brașov, fără a se ajunge însă la finalitatea dorită. Neîndeplinirea obligațiilor de mediu la nivel național a dus la demararea unor proceduri de infringement.

Începând cu anul 2017, a fost reluată activitatea asociației ADI ISO MEDIU Brașov și, împreună cu consultantul EPMC si  Consiliul Județean Brașov, s-a început munca pentru accesarea de noi fonduri, de această dată în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020.

Cele mai importante tipologii de instalații/infrastructuri de care unitățile administrativ teritoriale din județul Brașov au nevoie pentru o gestiune corectă a deșeurilor sunt:
Centrele de colectare cu aport voluntar, care trebuie construite conform prevederilor legale actuale pe raza fiecărei unități administrativ-teritoriale. În cadrul Proiectului SMID sunt considerate pentru această etapă astfel de centre de colectare pentru fiecare localitate urbană și unde unitățile administrative pun la dispoziție terenul. Înființarea lor oferă posibilitatea cetățenilor de a preda cu titlu gratuit diferite categorii de deșeuri (printre care și deșeuri voluminoase: mobilă, aparatele electrocasnice mari etc.). Astfel de centre ar trebui construite în aproape fiecare localitate.

Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) reprezintă o locație unde sunt amplasate cele mai mari și importante infrastructuri/instalații. Acesta ar trebui să cuprindă o instalație de tratare mecano-biologică, stație de sortare și compostare a deșeurilor, respectiv depozit ecologic. Centrul reprezintă investiția cea mai importantă în cadrul proiectului SMID Brașov, aici urmând să fie transportate pentru procesare toate deșeurile județului. Conform recomandărilor Uniunii Europene, CMID-ul ar trebui poziționat în interiorul unei raze de 30 de kilometri față de mun. Brașov, cel mai mare generator de deșeuri din județ. Suprafața totală a acestui centru va fi de 16-25 de hectare.

Stații de sortare și transfer

Transportul deșeurilor se realizează în condiții speciale dispuse de reglementările naționale, nefiind eficient și permis ca acesta să se realizeze cu mașini de colectare. Stațiile de transfer oferă posibilitatea de translocare a deșeurilor, compactarea și pregătirea lor pentru transport, astfel încât acest proces să se realizeze optim.

În total, proiectele din cadrul SMID sunt estimate la aproximativ 114 milioane de euro, iar finanţarea ar urma să fie asigurată din fonduri europene. Administraţia judeţeană şi-a propus să depună cererea de finanţare în prima parte a anului viitor. Până atunci, trebuie stabilite terenurile pentru investiţii şi finalizat Studiul de fezabilitate pentru SMID.

SMID-ul, dezbătut şi cu public

Untitled100 de persoane au participat joi, 3 iunie, la dezbaterea publică online a Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, organizată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov. Cum era de aşteptat, discuţia s-a concentrat foarte mult pe proiectul Centrului Integrat de Management al Deşeurilor, de lângă Brașov, pentru care sunt propuse două amplasamente în Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor, unul la Prejmer, iar altul la Săcele, dar și pe cel de-al doilea centru, care să deservească zona Făgăraș.

Și dacă prejmerenii s-au arătat nemulțumiți, în acest sens au inițiat și petiție online, de faptul că cel mai mare Centru de Management al Deșeurilor este posibil să se construiască pe raza UAT-ului lor și la Făgăraș au existat discuții cu privire la locația unui astfel CMID (unul mai mic, potrivit autorităților).

Nu poți să te uiți pe hartă și să alegi o locație pentru CMID, în apropierea mai multor zone locuite. Alegi altă locație decât cea de la Prejmer“, „Referitor la eficiență: transportăm deșeurile la Prejmer pentru sortare și prelucrare ca apoi să le ducem la FIN ECO pentru depozitare. Corect ar fi ca această stație să fie amplasată lângă FIN ECO. La Prejmer există deja o stație. Sunt suficiente sincope între  transport-depozitare- prelucrare și se nasc munți de gunoaie ( a se vedea la Prejmer în prezent)“, De ce vreți să contaminați terenuri agricole“, sunt doar câteva din mesajele prejmerenilor care au luat parte la dezbaterea publică, unde numărul maxim de participanți a fost stabilit la 100, desi mai multe persoane și-au manifestat interesul de a participa.

195663313_2644527165840627_2157893876182970600_nPrecum am prezentat în articolul „Consilierii locali nu sunt de acord cu un centru al deșeurilor între Făgăraș și Hurez“, Consiliul Județean Brașov avea intenția ca pe un teren în suprafață de 2,5 ha, aflat între Făgăraș și Hurez să construiască acest Centru de Management Integrat al Deșeurilor din toată Țara Făgărașului. Acest teren se afla în administrarea CJ Brașov din anul 2011. De atunci însă, în jurul acestui teren, și la distanțe destul de mici, s-au construit locuințe, s-au deschis depozite, sedii ale unor firme, fapt pentru care primarul Municipiului Făgăraș a inițiat proiectul de revocare a administrării de către Consiliul Județean Brașov a asupra acestui teren și a indicat ca oportun un alt teren pentru construirea CMID-ului, pe fosta platformă a Combinatului Chimic.

La câteva zile distanță, în cadrul dezbaterii publice, având ca subiect planul de management al deșeurilor din județ, administrația județeană a informat că a găsit un alt teren pentru realizarea CMID-ului care să deservească zona Făgăraș, respectiv pe teritoriul UAT Beclean, în zona Calbor, acolo unde prin anul 2008, administrația de la acea vreme a comunei Beclean împreună cu Consiliul Județean a dorit să realizeze un depozit ecologic pe o suprafață de 32 ha. Acum, pentru realizarea CMID-ului este nevoie de o suprafață de 4,5 ha.

În cadrul dezbaterii, primarul Făgărașului a intervenit pentru a le explica celor de la județ că locația aleasă va crea un disconfort pentru făgărășenii din cartierul Galați, după ce toate mașinile cu gunoaie din Țara Făgărașului vor tranzita această zonă. În plus, a cerut să se reanalizeze propunerea privind amplasarea acestui CMID pe platforma Combinat, unde disconfortul produs pentru cetățeni va fi minim. Edilul din Făgăraș a ținut să le reamintească celor de la județ că aceste locații ar trebui să fie alese după o consultare cu locuitorii din zonă, dar și cu autoritățile locale.

„Aș vrea să mă raportez la zona Țării Făgărașului, zona unde dumneavoastră, după ce Primăria, prin Consiliul  Local, a ridicat administrarea acelei parcele de 2,5 ha, care a fost dată în administrarea Consiliului Județean pentru finanțarea din exercițiul trecut, v-ați orientat spre zona Calbor, fără să țineți cont de faptul că toate deșeurile generate din zona Rupea vor veni în CMID-ul pe care dumneavoastră vreți să-l amplasați în zona Calbor și fără să țineți cont că mobilitatea transportului acestor deșeuri se face pe actualele căi de transport și în acest proiect nu se fac alte căi de transport. Veți vedea că transportul acestor deșeuri din zona Rupea și din Țara Făgărașului se face printr-o singură variantă, prin cartierul Galați, ceea ce nu este foarte confortabil pentru cetățenii din acel cartier și nu este confortabil nici pentru cetățenii din zona respectivă. Acolo sunt și 2 sau 3 arii protejate. Eu am propus Consiliului Județean o locație de care văd că dânșii nu vor să țină cont. E acea locație pe fosta platformă a Combinatului Chimic Făgăraș, care are o suprafață de peste 400 de ha, o zonă care, așa cum spune Agenția de Mediu, este posibil contaminată. Dar nu există niciun document care să demonstreze că zona propusă de noi este posibil contaminată. Conform Legii 74, există posibilitatea ca acea zonă să fie analizată în foarte scurt timp, iar APM să dea o decizie în sensul acesta. Acea zonă indicată de Primăria Municipiului Făgăraș ar corespunde tuturor cerințelor pe care acest proiect le cere, cu un disconfort minim pentru toate comunitățile din Țara Făgărașului.Cred că trebuie să luați în calcul foarte serios această analiză, pentru că analiza de mediu pe care am citit-o în planul dumneavoastră nu este făcută foarte minuțios, iar acea locație de la Beclean, dincolo de Olt, lângă cele două arii protejate, nu este o locație corespunzătoare, iar efectele vor fi destul de grave asupra mediului“, a spus Gheorghe Sucaciu, în cadrul dezbaterii.

harta deseuriDeși în prezentarea reprezentantei Agenției pentru Protecția Mediului se arată că toate deșeurile din zona Rupea vor veni în CMID-ul din zona Făgăraș, respectiv Calbor, vicepreședintele Consiliului Județean, Zoltan Szenner, spune că la Calbor vor ajunge doar 6-7 mașini/zi cu deșeuri și toate din Țara Făgărașului, ceea ce nu e un disconfort foarte mare. Însă, autoritățile făgărășene spun că numărul mașinilor care vor tranzita cartierul Galați, va fi mult mai mare, ținând cont că doar din Făgăraș, Hârseni și Beclean, Salco Serv adună în jur de 12-15 mașini/zi.

„Domnule primar, dumneavoastră știți că trebuit să căutăm altă locație de urgență pentru deșeurile de la Făgăraș, din cauza faptului că dumneavoastră ați ales și ați considerat oportun să retrageți dreptul de administrare al Consiliului Județean asupra unui teren pentru care aveam drept de administrare din 2013. A fost întocmit un PUG și un PUZ aprobat de CL pentru stație de sortare, de transfer, pentru exact ce este prevăzut în planul de gestionare a deșeurilor și din 2013 până acum exact acum o săptămână, Primăria Făgăraș a restras dreptul de aministrare al CJ. Din această cauză a trebuit să căutăm o altă locație de urgență. Referitor la faptul că autogunoierele vor traversa cartierul Galați. În primul rând, nu s-a schimbat destinația deșeurilor ce vor fi colectate din zona Rupea, iar în zona Făgăraș vor fi tratate strict deșeurile din Făgăraș și zona Făgărașului. Prin cartierul Galați vor trece doar camioanele cu deșeuri din Făgăraș și zona Țării Făgărașului. Se poate calcula foarte ușor de câte camioane vor traversa, cred că undeva la 6-7 pe zi și nu cred că este o cifră semnificativă și vorbim de deșeurile strânse din zona Făgărașului.

Referitor la locația pe care ne-ați propus-o dumneavoastră, cea de la Combinat. După cum ați spus spus apare ca potențial contaminată. Pentru a stabili dacă e contaminat sau nu trebuie făcut studiu de contaminare. Acel studiu durează foarte mult, nu e așa cum spuneți dumneavoastră, timpul în acest proiect este esențial, iar Consiliul Județean nu poate comanda un studiu pe acel teren care nu-i aparține și nici nu poate achiziționa acel teren, pentru că apare cu potențial contaminat. Iar rezultatul studiului nu se știe care va fi“, a spus Zoltan Szenner.

„Nu sunt adevărate spusele domnului Szenner“

194885019_2644526965840647_4466908708023114652_nGheorghe Sucaciu spune că doar în urmă cu o lună a fost informat că acest centru al deșeurilor din Țara Făgărașului va fi construit între Făgăraș și Hurez. Mai mult, spune că Ordonanța 74: „Despre acea locație de care spune domnul Szenner:, Consiliul Județean ne-a adus la cunoștință abia acum o lună că acolo ar vrea să amplaseze acel CMID, pentru că ei terenul în administrare din 2011, nu din 2013. Le-am indicat faptul că acea locație este foarte aproape de mai multe zone din oraș, vorbim de acel cartier Miorița, la 50 de metri de 1-2 case și sunt mai multe motive pentru care acolo nu se putea realiza acel CMID. Vă citesc din Legea 74: în identificarea terenurilor contaminate se face o investigație preliminară, cu o decizie de la AP. Acolo unde eu v-am indicat acel teren, v-am dat și o adresă pe care mi-am asumat-o că acel teren nu este contaminat. Acest proiect se face pentru unitățile administrativ- teritoriale, pentru că responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor este a primarilor, prin lege. Ar trebui să țineți cont de acest lucru, ca noi împreună cu comunitățile să găsim variantele cele mai bune, pentru nu fi contaminați, pentru a nu fi deranjați. Așa cum am recunoscut întotdeauna, gunoaiele sunt generate de comunități și trebuie să realizăm această infrastructură, dar țineți cont de aceste lucruri și găsiți terenuri, ținând cont de toți factorii de care avem nevoie în realizarea acestui proiect“, a mai adăugat Sucaciu, în cadrul dezbaterii.

Pe pagina de facebook, primarul Făgărașului a transmis cetățenilor și o concluzie în urma acestei dezbateri.

Am participat, ieri, la dezbaterea publică a Planului Județean de gestionare a deșeurilor. Printre altele, au fost prezentate amplasamentele unde vor fi construite centrele de management al deșeurilor, iar cel prevăzut pentru Făgăraș a fost mutat la Calbor.

Dezbaterea s-a desfășurat pe o platformă online unde numărul participanților a fost limitat la 100 și nu au putut participa toți cetățenii interesați. Intervențiile unor persoane specializate în domeniul protecției mediului au fost blocate prin oprirea microfonului când au încercat să semnaleze deficiențele documentațiilor, fiind reluate abia după ce majoritatea participanților au solicitat ca oamenii să fie lăsați să vorbească.

În ultima perioadă am fost acuzat de PNL Brașov că aș avea interese ascunse privind Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor și că m-aș opune implementării proiectului. Vreau doar ca acesta să fie sustenabil și să aibă un impact minim asupra mediului și sănătății oamenilor.“

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.