„Cea mai mare realizare a fost trecerea la Operatorul Regional Apă-Canal Sibiu. Fără acesta nu am fi reușit niciodată să reabilităm rețeaua de apă și canalizare din Făgăraș“

De la 1 martie, Sucursala Făgăraș a Societății Apă Canal Sibiu va avea un nou director. Asta după ce Vasile Manta, cel care a condus societatea de distribuire a apei în orașul nostru s-a pensionat, după mai bine de două decenii în slujba asigurării de apă și canalizare făgărășenilor. Acum, la ceas de pensionare, am discutat cu directorul Vasile Manta despre întreaga sa activitate din Făgăraș. A ajuns în orașul nostru în urma repartizării guvernamentale, așa cum se proceda la acea vreme și a rămas aici. Printre principalele satisfacții se numără trecerea acestor utilități din orașul nostru la societatea Apă Canal Sibiu, fără de care, susține acesta, nu s-ar fi putut moderniza nicio rețea din Făgăraș. Acum își pune speranța în tinerii pe care i-a format la societatea de distribuire a apei din municipiu și mai ales în tânăra care îi va lua locul, începând cu luna martie, Cristina Breneșu Rădoiu. În rândurile ce urmează, urmăriți un interviu cu Vasile Manta. 

Peste câteva zile veți părăsi societatea Apă Canal Sibiu !

Da, am decis că a venit timpul, chiar dacă este puțin mai repede de cât ar fi trebuit, să trec la o viață mai liniștită, respectiv, tânăr pensionar. Cu data de 1 martie, închei activitatea, intru în rândul pensionarilor, după o activitate de peste 40 de ani.

Vreau să ne povestiți cum ați ajuns să lucrați în acest domeniu.

Îmi aduc aminte, ca și acum, prin repartiție guvernamentală, cum se dădea la timpul respectiv, în 1979, am venit la Exploatarea de gospodărire comunală și locativă Făgăraș. De fapt, repartiția mi-o luasem la Grupul  intreprinderilor  comunale Brașov, dar prin natura lucrurilor, mi s-a propus să vin aici. Eu nu știam nici unde este Făgărașul, nefiind de pe aici! Am găsit un colectiv excelent, de la care am învățat multe. La început, am lucrat la stația de epurare.

Cu ce se ocupa respectiva unitate?

Exploatarea de Gospodărie Comunală, EGCL, avea, la timpul respectiv, toată infrastructura de apă și canalizare, deci distribuția apei, canalizarea, captarea, deci puțurile de apă care erau la Iași, Hurez și chiar în anul în care am venit, s-au dat în funcțiune și cele de la Pojorta. Exista stația de epurare, stație la care a fost primul meu loc de muncă. Stația de epurare era a doua din țară, care avea treaptă de epurare biologică. Era o stație nouă, dată în folosință în 1978. Exploatarea de Gospodărie Comunală mai avea o activitate intensă și bine pusă la punct în construcții. Deci avea un sector de construcții, avea un sector de drumuri, respectiv, stație de asfalt, reparații, mai multe activități.

Cum era rețeaua de apă și canal în Făgăraș, la vremea respectivă?

La timpul respectiv, erau și rețele vechi, pentru că primele rețele în Făgăraș au fost în anii 1960, dar au fost și rețele noi executate, au apărut cartiere noi de blocuri, pe Câmpului, pe Bulevardul Unirii, toată zona din Tudor Vladimirescu, care a înflorit pe vremea aceea. Prin grupul de gospodărire comunală s-a și lucrat și era cel care realiza investițiile în Făgăraș. Era un sector de construcții, care realiza construcții la diferite comenzi ale persoanelor fizice și juridice. Activitatea a fost intensă, la început la stația de epurare, dar după câteva luni m-au luat de acolo și m-au adus la Biroul tehnic. De la Biroul tehnic, am lucrat apoi la șeful secției de industrie mică și zone verzi, era tot în cadrul gospodăriei comunale, plus că mai erau sectoarele de la Rupea și Victoria. Era o unitate cu o activitate destul de întinsă și intensă.

Erau mulți angajați?

Cred că erau peste 1000. De la 1 august 1987, am fost promovat ca președinte la Cooperativa Viitorul, deci am schimbat practic totalmente activitatea, la altă unitate, cu alt profil de activitate, cooperația meșteșugărească. Și acolo a fost o perioadă rodnică, cu realizări, cu foarte  multe implicații în activitatea altor întreprinderi. Aparțineam de UCECOM, respectiv, de UJCM. A fost o perioadă intensă, aveam activități de colaborare pe linie industrială, realizam foarte multe produse pentru Steaua Electrică Fieni, care ani la rând era pe locul I în țară. Aveam export pe bază de lemn și metal, aveam tâmplăria de la Cincu și exportam în Europa. Aveam contracte prin Camera de Comerț, specializate în export. Am activitat aici până în 2002, când a început declinul Cooperației meșteșugărești, în toată țara. Din septembrie 2002  am revenit la Gospodăria comunală, respectiv la Apa Serv, fiind una dintre cele trei societăți în care s-a divizat RASC. Am fost  director tehnic la Apa Serv până în iunie 2009, când serviciul de apă și canalizare a fost concesionat operatorului regional Apă Canal Sibiu și de atunci până în prezent, am fost directorul Sucursalei Făgăraș a acestui operator. Vreau să fac o mențiune aici și nu o luați ca o laudă sau altceva: am luptat foarte mult pentru a trece la operatorul Apă Canal Sibiu. Apa Serv, fiind un operator foarte mic, încercările noastre de a realiza un operator regional cu comunele din zonă au dat greș, în sensul că eram prea mici pentru a putea accesa fonduri europene. Fără acele  fonduri europene nu puteam reabilita nimic din infrastructura de apă și canalizare. Brașovul nici nu ne luase în calcul, ca zonă. Ei și-au făcut planurile lor investiții, dar noi nu eram cuprinși în ele. Am prins ultimul tren, prin întâlnirile noastre cu cei de la Sibiu, cu cei de la Ministerul Mediului, prin care am putut fi prinși cu investiții, în cadrul Operatorului Regional Apă-Canal Sibiu. Astfel, am reușit, ca în Programul 2007-2013, să fim prinși cu o serie de investiții absolut necesare, pe care am reușit să le terminăm, cu recepții finale la toate care au fost. Acum suntem incurs de accesare și finanțare, de a se încheia contractul de către operator, pe Programul POIM. Avem obiective foarte îndrăznețe, respectiv stația de epurare, care este foarte importantă și sper că se va realiza în viitorul apropiat, plus reabilitarea unei părți din rețelele de apă și canal care nu au fost reabilitate în Făgăraș și cele de apă din satele limitrofe, unde facem distribuția apei potabile.

Cât la sută este modernizată rețeaua de apă și canal în momentul de față, la Făgăraș?

La Făgăraș, rețeaua de apă s-a modernizat în jur de 60%, la canal la fel, în jur de 50- 60%. Pot să vă spun că pe Programul  POS Mediu au fost reabilitați pe apă și extindere în jur de 33 km, iar la canal în jur de 32 km. În afară de investiția aceasta, a mai fost  încă un contract pe care l-am realizat, a aducțiunii Iași-Făgăraș, reabilitarea a 30 de puțuri. La cele trei fronturi de captare, respectiv Hurez, Iași și Pojorta, ele au fost realizate, activitatea se desfășoară în condiții mult mai bune, este automatizată. Sunt realizări pe care noi, Făgărașul, nu le-am fi avut dacă am fi fost doar o unitate de sine stătătoare. Cu ajutorul Operatorului Regional Apă-Canal Sibiu, s-au putut face aceste investiții. Prin Programul POS Mediu cofinanțarea administrației publice locale era de 2%, a operatorului regional de peste 10% și restul erau fondurile nerambursabile. În afară de aceste lucrări pe fondurile europene, am realizat în cei 10 ani, la Făgăraș, lucrări de reabilitare a rețelelor de apă și canalizare și extindere de apă și canalizare din fondurile proprii ale operatorului, în valoare de peste 1,2 milioane de euro. Este o realizare, ca dovadă, în 2002, de când am revenit la Apa Serv, până în iunie 2009, când am trecut la Sibiu, noi nu am realizat nicio investiție în Făgăraș. În acea perioadă, nu aveam bani, erau datorii foarte mari, care au și condus la falimentul societății Apa Serv. Cred că am făcut foarte bine că am trecut la Sibiu. La timpul respectiv, lumea nu înțelegea fenomenul acesta, pentru că nu s-a adus apa de la Sibiu, ci serviciul de apă și canalizare este concesionat. Fondurile nu puteau fi accesate de operatori mici, iar Primăria, respectiv Consiliului local, nu își permitea, nu avea de unde să modernizeze rețelele. Au vrut să realizeze stația de epurare cu bani de la Fondul de Mediu, au făcut și licitație, dar au dat greș. Am preluat-o noi, nu am mai reușit să o introducem în prima etapă în POS Mediu, dar este prinsă în POIM și se va realiza 100%. Au fost realizate multe lucrări, care au condus la îmbunătățirea calității apei, a condițiilor de distribuție.

Înainte apăreau frecvent defecțiuni. Cum se prezintă acum rețeaua?

Da, apăreau, dar acum, cu lucrările executate, prin această investiție, putem spune că instalațiile funcționează în mod corespunzător. Mai apar unele defecțiuni, la cămine, dar pe rețele gradul de defecțiuni este foarte redus. Au apărut din mai multe motive, dar nu cum era înainte de 2016- 2017. În 2019, am încheiat și procesul de recepție finală la lucrarea executată de Recon&Doje, un constructor care ne-a dat mari bătăi de cap! Dar nu de la calitatea lucrărilor de apă și canalizare, ci în modul în care au lucrat și au reabilitat infrastructura rutieră. De acolo au pornit necazurile și presiunea făgărășenilor asupra noastră, adversitatea lor asupra Societății Apă-Canal Sibiu, din cauza acestor lucrări, care nu au fost reabilitate la timp și în mod corespunzător de către Recon&Doje. În final, s-a făcut recepția, după ce au trecut și la rezolvarea unora din reabilitările de drum și de străzi care rămăsese în suspans. Nu știu cum va fi în viitor, pentru că se vor scoate la licitație și vor fi contractate lucrările pe POIM, dar aș dori să găsim constructori. Se găsesc din ce în ce mai greu constructorii în țara noastră și va fi o problemă, mai ales din lipsa muncitorilor calificați. Sperăm că se vor rezolva problemele și prin investițiile care se vor face în POIM, prin fondurile proprii, pentru că multe nu au fost trecute în POIM și sunt prevăzute a fi realizate de către Apă-Canal Sibiu. Și anul acesta avem două investiții mari. Activitatea de apă din Municipiul Făgăraș este corespunzătoare și va fi corespunzătoare. Normal că apar și neajunsuri, apar unele nemulțumiri ale populației, dar problema e că populația ar vrea să primească apa la robinet și să nu o plătească. Dacă a produs, a vândut și nu a încasat, orice societate merge spre faliment. La Făgăraș, problema cea mai mare este recuperarea acestor debite.

Este contorizarea individuală o soluție în problema datornicilor?

Există posibilitatea contorizării individuale, dar sunt niște condiții de îndeplinit și lumea nu se prea înghesuie să le îndeplinească. Această contorizare individuală se face pe banii beneficiarului. Oamenii nu vor să plătească. Ori aducerea tuturor contoarelor de pe o scară la un loc, cu consimțământul tuturor, și de acolo contorul general și cu cele secundare, contract individual pe fiecare, ori investiții în contoare cu citire radio în toate apartamentele; atunci s-ar putea face contorizarea  individuală. Sunt o serie de blocuri care au făcut această investiție, acolo nu mai au nici o problemă. Oamenii și-au făcut investiția, pentru că așa prevede legea.

O altă realizare pe care am avut-o este că am reușit și am creat un colectiv foarte bun aici, format din tineri ingineri și sunt convins că vor duce activitatea mult mai bine decât a fost până în prezent. Sunt perspective de evoluție spre foarte bine a acestei societăți.

Ce a însemnat pentru dumneavoastră societatea de apă-canal a orașului nostru?

În cei 17 ani de la a doua mea „descălecare“ din Gospodăria comunală, din care 10 ani petrecuți la Apă Canal Sibiu, am avut parte de o colaborare foarte bună, cu un colectiv tehnic foarte bun. Pentru noi, anul 2009 a fost o gură de oxigen: am fost preluați de Apă Canal Sibiu, altfel vă spun sigur, nu puteam să ne desfășurăm activitatea, să facem și investiții, să accesăm fonduri. Pentru mine personal, a fost un imbold din partea lor, de a căuta să îmi desfășor activitatea la un nivel cât mai înalt. Au fost și greșeli, sunt inerente în activitate, dar luate una peste alta, cred că realizările au fost mai multe și mai bune.

Se știe cine va conduce această societate?

Da, se știe cine va conduce această societate. Mă bucur că e un cadru din cei pe care eu i-am format, o tânără ingineră de la Biroul Tehnic de la noi, Cristina Breneșu Rădoiu se numește. S-a format ca inginer la noi, a fost primul ei loc de muncă  după ce a terminat Facultatea de Instalații de la Brașov, facultate care a fost urmată de mai multe specializări ale ei, atât în proiectare, expert în construcții, în management. Este o tânără care sunt convins că va reuși să se impună în fața colectivului de aici și să desfășoare o activitate mult mai bună decât a mea.

(Mihaela BĂRGĂOANU)