FOSTA CASĂ A CĂSĂTORIILOR, SCOASĂ LA VÂNZARE CU 320.000 DE EURO

Una din construcțiile-emblemă ale Făgărașului își așteaptă un nou proprietar. Cunoscută ca „Fosta casă a căsătoriilor“ pe timpul comuniștilor, vila de pe strada Mihai Viteazu, nr. 2 a fost scoasă la vânzare de strănepoatele celui care a construit-o. Prețul este unul impresionant pentru Făgăraș: 320.000 de euro cer actualii proprietari pe casa construită la începutul secolului XX, de doctorul Ioan Giurcă, medicul primar al Făgărașului.

Un anunț la mica publicitate a atras atenția făgărășenilor. Fosta casă a căsătoriilor a fost scoasă la vânzare de moștenitorii celui care a construit-o în urmă cu mai bine de un secol, dr. Ioan Giurcă. Vila situată vis-a vis de Cetatea Făgărașului, compusă din 12 camere – Subsol, parter, etaj și mansardă – costă nu mai puțin de 320.000 de euro.  

„Vilă în Făgăraș, vis-a-vis de Cetatea Făgărașului. 12 camere, S+P+E+M, garaj, încălzire: gaz. Stadiul construcției: finalizat, număr etaje: 3, număr camere: 12, număr loc de parcare: 2, număr băi: 3, suprafață utilă: 461, suprafață totală: 555, anul construcției: 1900“ se arată în anunțul publicitar.

Construcție în stil neoromânesc

Vila a fost construită de o importantă personalitate a vremii, om înstărit, dr. Ioan Giurcă, medicul primar al Făgărașului la 1900.  Vila este frumoasă și extrem de impresionantă, o construcție ridicată în stilul neoromânesc. Acest stil a început să fie în vogă printre românii înstăriți în primii ani ai secolului al XX-lea, înaintea Primul Război Mondial, în vechiul Regat. Istoricii mai spun că acest curent arhitectonic s-a răspândit și în Transilvania după război, după ce această provincie a devenit parte a României Mari.

Astăzi, o casă în stil neoromânesc constituie un bun imobiliar valoros pentru care un proiect de restaurare ar fi extrem de interesant, provocator și scump, dar în același timp o inițiativă plină de satisfacții pentru cel care se încumetă să o ducă la îndeplinire, spun agenții imobiliari.

„E păcat de o asemenea construcție foarte frumoasă. A fost construită cred că puțin după 1900, pentru că în 1910 apare deja în imagini cu orașul. Construită în stil neoromânesc, atipic pentru zona aceasta de Ardeal. Aici, în genere, se manifestau influențe ale stilurilor austriece. Acest stil neoromânesc vine de peste Carpați, din Vechiul Regat. Dacă vrem să fie salvată trebuie să i se dea o utilitate publică pentru că nu cred că cineva puternic financiar ar putea să o cumpere la prețul cerut, un preț foarte mare pentru orașul nostru. Ar trebui să mai investească bani pentru a o aduce la niște standarde normale. Cred că numai primăria sau altă instituție publică ce are nevoie de un spațiu, un serviciu, se poate implica să o cumpere și să o folosească pentru binele obștesc“, ne-a spus muzeograful Constantin Băjenaru.

 

O familie înstărită de medici

Am vizitat casa celui care a fost medicul primar al Făgărașului, Ioan Giurcă, iar ghid ne-a fost cel care le reprezintă pe strănepoatele familiei și care ne-a istorisit momentele prin care a trecut familia acestuia. Ioan Giurcă și soția sa Eleonora trăiau în acest imobil și aveau o fiică. Ioan Grecul se numea ginerele său și era tot medic.

„Inițial, destinația acestor încăperi era de cabinet medical pentru că străbunicul doamnelor care sunt acum proprietare era medic. Într-una din încăperi era sala de așteptare și într-una cabinetul medical. Practic, era o familie de medici pentru că și ginerele lor, Ioan Grecul, era tot medic. Strănepoatele sunt în Germania, una din ele e născută în Austria, iar cealaltă cred că în Germania. Ele nu sunt vorbitoare de limba română, ne înțelegem în limba engleză. Dânsele au trebuit să-și dezbată succesiunea după părinți, după mama lor , iar actele au fost finalizate la sfârșitul anului trecut, dacă nu greșesc. Casa era încă pe numele mamei lor, care se numea Menning Roxana. Această doamnă era nepoata celui care a construit casa. Casa a fost expropriată de către comuniști după 1947, după ce a fost izgonit regele, iar proprietarii au fost deportați. Îmi amintesc povestirile doamnei despre  suferințele deportării, pentru că prima dată au fost trimiși cu domiciliul forțat la Cluj. Tatăl doamnei Menning a fost de asemenea medic. deci proprietarul medic, ginerele medic și tatăl actualilor proprietari medic la Cluj“, ne-a spus reprezentantul actualelor proprietare.

Proprietarii clădirii trăiau în condiții de lux. Mărturii stau pereții groși ai vilei și pardoseala din stejar masiv, gresia în alb negru sau în alb și galben, dar și încrustațiile din pereți și din jurul lustrelor . De asemenea, clădirea era încălzită cu un sistem modern la acea vreme, o centrală pe păcură amplasată la subsol, în pivnița vilei și calorifere masive încastrate în perete.

„S-a păstrat centrala care inițial era pe păcură, iar comuniștii au transformat-o pe gaz“, a mai spus ghidul nostru.

Intrarea principală era destinată proprietarilor, iar slujitorii aveau o intrare separată prin spatele casei, pe niște scări înguste. În mansarda imobilului, în unele locuri plouă acum din cauza țiglelor lipsă.

Casa Giurcă-primul sediul al Securității

Despre familia Giurcă nu am găsit prea multe documente. Dr. Giurcă Ioan era născut în în 12 sept. 1885 și era medicul şef  al oraşului Făgăraş/medic primar al jud. Făgăraş. Acesta s-a pensionat în anul 1945, iar în toamna anului 1946 a fost trimis în justiție pentru posesia mai multor arme de vânătoare și cartușe.

Într-un articol intitulat „Depozit de arme și munițiuni găsit la domiciliul unui fruntaș manist“ de la acea vreme din ziarul „Brazde făgărășene“, Ioan Giurcă apare ca un dușman al poporului. „În zua de 26 octombrie a.c. organele polițienești au descoperit la domiciliul doctorului Giurcă Ioan din Făgăraș un depozit de arme și munițiuni. S-au găsit 3 arme de vânătoare, 2 Flobert, 62 de cartușe de vânătoare, 90 de cartușe Flobert și 18 cartușe de revolver.“

Tot din cadrul articolului aflăm că „doctorul Ioan Giurcă este vicepreședintele organizației județene PNȚ Maniu, vechiu politician și reacționar cunoscut și până în 6 martie 1945 a îndeplinit funcția de medic primar al județului Făgăraș, după care dată a fost pus în retragere ca fiind dușman al poporului. În timpul regimului Antonescian, a sprijinit dictatura și a acumulat o avere importantă pe spinarea evreilor ce urmau a fi deportați în Transnistria, luându-le sume mari de bani, în schimbul certificatelor provizorii ce le elibera“.

Medicul era acuzat de comuniști că vroia să folosească armele pentru a „provoca dezordini, subminând autoritatea statului și tulburând liniștea publică, punându-le la dispoziția echipelor de șoc ale partidului său“.

Familia Giurcă fiind deportată la Cluj, vila intră în proprietatea statului și va avea de-a lungul vremii mai multe destinații. Prima din destinații este chiar sediul securității.

[Pică I, pp. 64-65, … Pe Vasilică l-am cunoscut în ziua de 16 nov. 1950, …, la securitatea din Făgăraş, care atunci se mutase în casa Giurca, vizavi de Cetatea lui Mihai Viteazul.

Biblioteca Orășenească a funcționat de asemenea în vila Giurcă până după cutremurul din 1977, când instituția a fost mutată în Cetate. Una din destinațiile vilei a fost de Casă a Căsătoriilor, de unde și supranumele vilei, rămas în memoria colectivă. Casa a mai găzduit apoi, după 1990, sediul primului grup de presă din Făgăraș, sediul Partidului Democrat, o discotecă, un bar și multe birouri, chiar și Asociația persoanelor cu deficiențe de auz.

„În documentarea acestui articol, redactorii au fost ajutați de informațiile și materialele puse la dispoziție de prof. Ioan Ciupea și  prof. Florentin Olteanu cărora le mulțumim pe această cale“

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.