Astăzi este Ziua Mondială a Somnului

Woman Sleeping 2002

Anual, în ziua de vineri a celei de-a doua săptămâni întregi a lunii martie, ceea ce în 2017 înseamnă 17 martie este marcată Ziua Mondială a Somnului. Anul acesta este cea de-a X-a ediție anuală a Zilei Somnului, o inițiativă a Societăţii Mondiale a Medicinei Somnului, cu scopul de a atrage atenția asupra impactului pe care tulburările de somn îl au atât asupra individului, cât și asupra societății. Aceasta se înscrie în paleta evenimentelor cu recunoaştere internaţională ce îşi propun întâlniri ale profesioniștilor in sănătate cu pacienți având drept subiect comun somnul. Sloganul de anul acesta este „Somnul liniștit hrănește viața”. Sunt promovate metode preventive care ne pot feri de problemele legate de somn și variante de tratament care să vindece sau măcar să amelioreze tulburările. Printre acestea se numără sforăitul, Sindromul de Apnee în somn de tip obstructiv (SASO), insomnia și somnambulismul. Există peste 100 de tipuri de tulburări de somn, dar multe pot fi rezolvate cu ajutorul specialiştilor în somnologie – un domeniu interdisciplinar, care implică specialiști din domenii diferite, ca pneumologie, neurologie, cardiologie, ORL, medicina muncii și altele.

În acest context, Asociaţia pacienţilor cu terapie respiratorie la domiciliu organizează astăzi, între orele 10 și 17, acţiuni de informare medicală, dar şi testare gratuită în vederea depistării eventualelor tulburări de somn, cu sprijinul clinicii de pe Str. Hărmanului nr 15B.

De ce „Somnul liniştit hrăneşte viaţa”? Pentru că somnul, alături de dietă  şi mişcare, reprezintă unul dintre cei trei piloni ai vieţii sănătoase.  Persoanele care au un somn continuu pe tot parcursul nopţii prezintă mai puţine complicaţii de tipul hipertensiunii arteriale, diabetului zaharat, obezităţii etc. Cele trei elemente ale unui somn de calitate sunt: durata (trebuie să fie suficient de lung pentru ca persoana respectivă să fie odihnită şi activă a doua zi), continuitatea (fără fragmentări), profunzimea, pentru refacerea energetică a persoanei respective.

Problemele de somn au un caracter epidemic, afectând sănătatea şi calitatea vieţii a 45% din populaţia globului. O mai bună cunoaştere a acestora ajută la reducerea efectelor tulburărilor de somn la nivel de societate. Tulburările de somn determină o povară importantă pentru individ si societate si determină importante probleme de sănătate publică . Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv (SASO)determină scăderea saturației în oxigen secundar pauzei în respirație din timpul somnului si pune presiune asupra inimii, pacienții netratații putând avea consecințe cardiovasculare importante. Direct sau indirect, tulburările de somn pot avea implicații negative și în familie sau relațiile interumane, ducând în final la depresie și izolare în absența unui tratament adecvat .
Sindromul de Apnee în somn de tip obstructiv (SASO) afectează aproximativ 4% din populaţia adultă. Dacă nu este tratată, are importante consecinţe medicale (hipertensiune arterială, boala cardiacă ischemică, diabet zaharat, dislipidemie) și sociale. Pauzele în respiraţie caracteristice sindromului de apnee în somn de tip obstructiv pot avea cauze multiple (creșterea în volum a limbii, depunere de grăsime sau scăderea tonusului musculaturii  la nivelul gâtului). Fiecare pauză poate dura de la 10 secunde până la peste 1 minut si este însoțită de scăderea saturaţiei în oxigen, mai mult sau mai puțin importantă. Aceste evenimente se pot produce între 5 și 50 sau mai multe ori pe oră de somn cu consecințe importante asupra inimii care primeste un impuls după fiecare pauză (microtrezire). O cantitate insuficientă sau de calitate proastă a somnului face persoana respectivă vulnerabilă la accidente. Prevalenţa estimată  a accidentelor rutiere din această cauză: 3-30%. Cele mai frecvente se produc între 2-5 noaptea, dacă şoferul a dormit sub 5 ore, conform datelor statistice ale poliției rutiere în România. Modificarea comportamentului şi tratarea SASO atrag după sine reducerea vătămării din timpul accidentului la 19%.

Diagnosticul sindromului de apnee în somn se stabileşte cu ajutorul unei poligrafii sau polisomnografii într-un laborator de somn. În România este cuprinsă, din 2016, în lista serviciilor medicale deconttate, diagnosticarea apneei de somn, la un preţ de 238 lei/asigurat, ce acoperă cu greu costurile unei investigaţii poligrafice, tratamentul fiind însă suportat de pacient.

Tratamentul este neinvaziv, cu ajutorul unui aparat – CPAP (continuous positive airway pressure) ce insuflă aer cu presiune  printr-o mască externă și asigură menținerea deschisă a gâtului pe parcursul nopții. Pentru formele ușoare se pot recomanda diverse alte dispozitive. Chirurgia este rezervată cazurilor ce nu suportă aparatul și masca, au obstructii evidente la nivel orofaringian prin țesut redundant, mărirea limbii sau a amigdalelor.
Dovezile eficacității tratamentului sunt ameliorarea somnolenței diurne, scăderea valorilor tensiunii arteriale, a ritmului cardiac și implicit a riscului de IMA  (infarct miocardic acut) .

sursa: mytex.ro

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.