„Resursele sunt din ce în ce mai puţine – şi la bugetul statului şi la bugetul local – şi trebuie să faci cât mai mult cu oamenii tăi“

Comuna Comăna, o comună ale cărei sate s-au dezvoltat în ultimii ani. De la noroiul aproape veşnic de pe uliţele satelor, acum Comăna se poate mândri cu o infrastructură printre cele mai dezvoltate în Ţara Făgăraşului. Aproximativ 95% din drumuri au fost asfaltate, trotuarele au fost pavate, iar şanţurile au fost betonate. Însă proiectele din comună sunt mult mai multe, iar autorităţie locale încearcă să facă mai multe lucruri pentru bunăstarea oamenilor cu bani cât mai puţini. În interviul ce urmează aflăm de la primarul comunei, Viorel Grusea, ce investiţii s-au realizat în ultima perioadă la Comăna şi care sunt planurile pentru perioada următoare.

Ştim că aveţi multe proiecte. Care sunt ultimele de care v-aţi ocupat?

În primul rând ne-am asigurat că acum, când vine sezonul rece, să putem interveni cu toate utilajele, în caz că vine zăpada. Le-am mai făcut o revizie, ne facem şi depozite pentru nisip antiderapant în fiecare sat, pe străzile principale şi nu numai.

Am reparat drumul principal de acces în pădure pentru că noi avem hotărâre de consiliu local pentru acordarea de lemne pentru oameni. Împreună cu ocolul silvic la care suntem arondaţi ne asigurăm că avem necesarul de lemne pentru toţi cei care solicită şi vor să cumpere. Ne-am asigurat ca drumul din Comăna de Sus spre pădure să fie bun şi ocolul silvic are lemne la preţ pentru populaţie şi toată lumea va putea să-şi asigure necesarul de lemne pentru căldură.

Drumul nu era unul accesibil spre pădure?

Drumul fiind frecventat cu maşini de foarte mare tonaj se strică şi aproape în fiecare an trebuie nivelat. Am făcut  o reprofilare, am desfundat toate şanţurile, podeţele, pentru ca apa să nu băltească pe drum şi să se strice. Drumul l-am făcut cu utilajele din dotare pentru că anul acesta, cel puţin în a doua parte, am stat cam prost la capitolul finanţe, aşa că aproape toate lucrările le-am făcut cu utilajele primăriei şi cu personalul de la societatea de gospodărire comunală.

La drumurile şi la trotuarele din comună aţi mai lucrat?

Anul acesta am asfaltat două străzi, una în Comăna de Sus pe o lungime de 900 de metri, cu tot cu căi de acces la proprietăţi, podeţe, cu rigole. În Crihalma, pe strada Ciocrac, la fel, tot aşa cu podeţe, rigole şi urmează ca la primăvară să se facă şi trotuare pentru a fi încheiată.

Am renovat toată curtea Căminului Cultural din Comăna de Jos, am pavat toată curtea şcolii din satul Ticuşu Nou. Am tot lucrat acolo, an de an am făcut câte ceva pentru că nu ai bani să faci tot odată.

La capitolul modernizare străzi şi trotuare, cam cât mai aveţi de lucru?

Până acum am reuşit să facem 95%, mai avem 3 străduţe şi cred că anul viitor terminăm cu aceste lucrări şi ne apucăm de altele.

Ce e important este că vrem neapărat să finalizăm împărţirea pământului în satul Comăna de Jos. Am făcut două adunări generale, am stabilit împreună cu proprietarii formula de împărţire, cu tragere la sorţi şi comasarea terenului. Efectiv o luăm de la capăt cu tot ce nu are titlu de proprietate, pe suprafeţe comasate. Adică nimeni nu va avea într-un loc mai puţin de 30 de ari, prin tragere la sorţi, stabilită de cetăţeni. Noi nu trebuie decât să supraveghem ca regula pe care au aprobat-o oamenii să se respecte. Acest lucru îl vom face în toamna lui 2016 pentru că e tot mai complicat cu terenurile.

Am făcut aşa în Ticuşu Nou în urmă cu doi ani de zile şi oamenii sunt în faza de aşteptare să le vină titlurile de proprietate. Aşa vrem să facem şi în Comăna de Jos, oamenii au văzut că la Ticuşu Nou a fost bine şi au prins încredere.

În celelalte sate care e situaţia privind terenurile?

Ticuşu Nou e gata, Crihalma e gata, acum o să facem în Comăna de Jos şi probabil prin toamna anului vitor o să încercăm să terminăm şi în Comăna de Sus.

Ce alte proiecte mai aveţi în plan?

 În cadrul GAL-ului din care facem parte, avem o finanţare de 1.500.000 de euro pentru şapte comune  şi acum suntem în faza de a-i informa cât mai bine pe oameni despre măsurile pe care pot accesa bani: pe meşeteşugărit, turism, protecţie socială. Noi le punem la dispoziţie măsurile respective şi le şi asigurăm consultanţă prin specialiştii de la primărie sau chiar prin societăţi de consultanţă. Oricine poate să vină să se informeze la primărie, dar o să organizăm şi întâlniri pentru a le prezenta exact oamenilor. Aceşti bani, 1 500.000 euro, sunt destinaţi, în principal, proiectelor făcute de persoane fizice, intreprinderi individuale şi foarte puţini bani sunt pentru administaţia locală, pentru primărie. Este vorba de o sumă de 50.000 de euro. Noi ne-am gândit să achiziţionăm cu aceşti bani câte un utilaj de care mai avem nevoie la primărie. Vrem să luăm un utilaj cu care să putem repara  drumurile, un utilaj multifuncţional sau un compactor sau un utilaj telescopic. Asta pentru a nu mai da o grămadă de bani firmelor care îţi schimbă becul şi îţi iau milionul. Angajăm o persoană pregătită, autorizată, şi încercăm să facem cât mai mult pe plan local.

Trebuie chibzuit foarte bine pentru că resursele sunt din ce în ce mai puţine – şi la bugetul statului şi la bugetul local – şi  trebuie să faci cât mai mult cu oamenii tăi.

Pentru anul viitor, ca proiect deja am şi scris în planul de achiziţii pe anul 2017, am prevăzut sume pentru proiectarea Aventura Park. Vom vedem cum va fi făcut: ori facem un parteneriat public-privat, primăria să vină cu terenul şi investitorul să vină cu executarea parcului, cu tot ce înseamnă mentenanţă.

Am tot spus: atâta timp cât nu se repară drumul Şercaia–Hoghiz, noi suntem terminaţi, din toate punctele de vedere; nu investeşte nimeni, nu se dezvoltă nimic. De când s-a reparat drumul foarte multe firme din Codlea, din Braşov, din mediul urban au angajat oameni din comună, au pus la dispoziţie microbuze pentru transport. Peste 80 de persoane au fost angajate din iunie până acum. Acest drum a adus beneficii pentru comunităţile care au fost oropsite din punctul acesta de vedere, pentru că nu ar fi venit nimeni să bage un microbuz să şi-l rupă pe drumul acela. Acum au venit pentru că se pare că la oraş e un deficit de forţă de muncă. 80 de oameni din  comună să se angajeze, vă daţi seama că imediat se simte dezvoltarea familiilor respective.

Şi în cazul acesta, pentru că drumul e reparat, putem să atragem investitori şi turişti. Dacă reuşim să facem proiectare pentru acest parc, ar fi nemaipomenit. Locul o să fie undeva în apropierea satului Comăna de Sus ca să avem iluminat electric. Acesta ar fi unul din proiectele majore şi îi spun major pentru că acesta o să genereze dezvoltare economică prin atragere de turişti. Dacă va fi făcut aşa cum trebuie, promovat cum trebuie.

Încercăm să atragem investitori serioşi, pentru că lucrurile aceastea de modernizare a infrastructurii le facem pas cu pas, nu stăm degeaba acolo, dar cel mai mult avem nevoie de crearea de locuri de muncă. Oamenii nu au de unde să-şi aducă venituri pentru că în zootehnie subvenţiile vin foarte târziu, sunt din ce în ce mai mici, preţul la lapte e bătaie de joc – 40-50 de bani/litru lapte. Oamenii aceştia, din laptele pe care îl dau la centrul de colectare, nu reuşesc să plătească păstorii. Ce să mai vorbim de profituri şi alte beneficii… Atunci încercăm să găsim soluţii, să creem facilităţi unora care într-adevăr ar vrea să investească în zonă.

Vreau, tot pentru anul viitor, să găsesc finanţare pentru drumul Crihalma-Ungra, poate să-l asfaltăm.

Vreau să fac un demers la Consiliul Judeţean, ori de la Ministerul Dezvoltării, prin fonduri europene, să încercăm să facem podul de peste Olt, să nu mai avem probleme. Şi acum calea de rulare este într-o stare foarte proastă şi până la urmă el este în proprietatea Consiliului Judeţean, acesta poate să-l facă. Am făcut demersuri la ei şi se pare că acum vor veni să repare calea de rulare, dar ideea este că podul e unul de lemn, pod făcut de 80 de ani şi este bolnav din toate punctele de vedere. Vrem să propunem, împreună cu Consiliul Judeţean să facem proiectarea pentru un pod din beton. Mai vrem să facem digul pentru protejarea terenurilor din lunca Oltului; la Crihalma e un loc acolo numit Sârghina, acolo s-a rupt digul pe o lungime de 60 de metri şi când e o ploaie mai mare, inundă aproape tot şesul din satul Crihalma şi vrem să facem demersuri la SEGA pentru aceasta.

În rest, continuăm cu trotuare, asfaltare, rigole. Vrem să încercăm să facem o colaboarea cu Inspectoratul Şcolar, cu Ministerul Educaţiei pentru că noi stăm foarte prost, nu doar comuna Comăna, la abandonul şcolar. Rata abandonului şcolar este destul de mare şi vrem să găsim împreună o altă modalitate de stimulare a copiilor şi a cadrelor didactice pentru a găsi soluţii de a veni la şcoală. Educaţia e un lucru foarte important  şi nu poate fi făcută bine decât dacă sunt trei factori care să contribuie la o educţie sănătoasă adică: profesorul, părintele şi copilul. Aceştia trei trebuie să înţeleagă că trebuie să aibă acelaşi numitor comun. Vrem să facem ceva interactiv pentru a-i putea stimula şi motiva să vină la şcoală.

Fără educaţie suntem terminaţi. Trebuie să avem proiecte de dezvoltare şi pe mai departe. E bine să ne implicăm în toate problemele comunităţii, mai ales în mediul rural. Trebuie să încercăm din punct de vedere al educaţiei copiilor noştri pentru că mie mi-e foame astăzi, mânânc şi am impresia că am rezolvat problema, dar mie mi-e foame şi mâine şi poimâine şi dacă nu am un plan ca lumea, eu mănânc astăzi, dar după aceea nu mai am ce să mănânc. Aşa că trebuie să ne gândim la o dezvoltare şi pe termen mediu şi lung, iar preocuparea pentru educaţie e preocuparea pentru ziua de mâine.

(Mihaela BĂRGĂOANU)