Casa familiei Maga din Berivoi, întoarcere în timpul bunicilor și străbunicilor

Casa familiei Maga din satul Berivoi a păstrat de mai bine de un secol obiecte, care în timpurile noastre au o valoare incontestabilă și care păstrează vie memoria timpurilor demult apuse. De la îmbrăcăminte, vase, unelte agricole și până la documente vechi de peste 100 de ani, totul a fost păstrat cu sfințenie de membrii familiei apoi de urmașii acestora. Steluța Maga Opriș, fiica lui Ioan și Lucreției Maga, în vârstă de 74 de ani, a fost cea care în urmă cu trei ani, s-a gândit ca din toate aceste obiecte vechi și care au o poveste în spate, să amenajeze un muzeu. Astfel, din 2018, casa de la numărul 122, construită în jurul anului 1850, a devenit un adevărat muzeu țărănesc. Mii de exponate pot fi admirate de iubitorii de tradiții, care calcă pragul acestei case. 

IMG_20210808_171045Din anul 2018, casa familiei Maga oferă celor care o vizitează o întoarcere în timp, pe vremea străbunicilor și chiar și mai în urmă. Grajdul a fost transformat într-o cameră de zi, unde vizitatorii pot admira sute de exponate păstrate chiar și peste o sută de ani. Proprietara casei, Steluța Opriș a vrut să doneze toate aceste lucruri vechi, însă nimeni nu a vrut să le ia. Atunci s-a ambiționat și a creat propriul muzeu, un muzeu care să păstreze vie amintirea unei familii din Berivoi, de la începutul secolului al 20-lea.

Fiecare lucru are povestea lui

Pe un perete, Steluța Opriș Maga a expus o parte din documentele importante atât din punct de vedere istoric, cât și personal. Proprietara casei știe povestea fiecărui lucru. Un brevet și o medalie primite de bunicul proprietarei din Primul Război Mondial, semnate de Regele Ferdinand, condamnarea politică a unchiului Mihai Maga, autorizația de funcționare a pivelor, un drapel cu care bunicul Steluței, Ioan Chiușdea, a mers la Alba Iulia, în 1918, dar și poze ale familiei, cu străbunica, Cornea Ana, bunicii, părinții, unchii, fiul și nepotul Stelei Opriș, au fost puse la loc de cinste.

IMG_2164Ne aflăm în Muzeul familiei Maga de la Berivoi. Toate aceste obiecte aparțin familiei Maga și familiei Chiușdea- bunicii mei, dar cele mai multe ale familiei Maga. Aici sunt mai multe distincții, diplome, primite în decursul anilor, unele bune, altele mai puțin plăcute, cum sunt acestea cu condamnări ale lui Maga Mihai- condamnat politic, în timp ce era student la Cluj. Virgil Maga a dat o traistă de mâncare partizanilor din munți și a  fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică. După 6 ani a fost eliberat cu decretul din 1964. Autorizație  de funcționare piuă, pentru că au avut două pive: una a dat-o zestre lui Maga Elena, sora tatălui și una a rămas lui Maga Ioan, tata. Bunicul meu care a fost decorat de către regele Ferdinand, în primul Război Mondial, cu brevet și medalie. Tot bunicul a fost angajat la Combinatul Chimic Făgăraș, prima societate română de explozibil, când s-a înființat, în 1922, iar 1982 au sărbătorit 60 de ani, avem toate documentele… Tata era cel mai bun agricultor din sat și primea câte o diplomă pentru că-și însușea tehnica agricolă performantă, deși nu eram văzuți bine din punct de vedere politic“, ne-a povestit Steluța Opriș, despre documentele expuse pe un perete al muzeului țărănesc.

Cele 31 de cruciulițe, sculptate în os

IMG_2174Unele din cele mai importante piese din acest muzeu țărănesc sunt cele 31 de cruciulițe sculptate în os, cel mai probabil în temnițele comuniste. Bănuiesc că Mihai Maga, fratele tatălui, care a fost închis în acea perioadă, a fost cel care le-a ascuns în gospodărie. Potrivit Steluței Opriș, nimeni din cei rămași în viață după anul 1989 nu a știut de existența acestor cruciulițe. Povestea descoperirii acestor cruciulițe este de-a dreptul uimitoare. Pe când se pregătea să amenajeze acest muzeu, în primăvara lui 2018, din grajdul gospodăriei au fost scoase mai multe scânduri vechi, majoritatea din ieslea animalelor. Steluța Opriș ne-a povestit că s-a rugat de doi localnici să vină să ia scândurile pentru a le folosi ca lemn de foc. Cum nu a venit nimeni să le ia, i-a spus soțului să le ducă în grădină și să scoată cuiele din ele, ca nu cumva din greșeală să calce în vreun cui.  Într-una din scânduri, pe când scotea un cui, soțul a descoperit aceste cruciulițe. Steluța Opriș spune că a fost doar mâna lui Dumnezeu, pentru că dacă ar fi fost duse la foc, cu siguranță ar fi fost arse.

Să știți că aici este lucrătura lui Dumnezeu. Cred că El mi-a dat și ideea de a face un muzeu și dacă grajdul acesta nu era transformat în muzeu, de acele cruciulițe nu ar fi știut nimeni. Nici măcar tata sau mama nu au știut, pentru că dacă ar fi știut le-ar fi scos după 1989. Acestea au fost ascunse sub ieslea de la animale, așa presupunem noi, pentru că altfel am fi dat de ele. 31 de cruciulițe au fost introduse într-o scândurică, într-o fantă. Scândurile am vrut să le dăm cuiva să le ardă. Am vorbit cu două persoane, dar nu a venit nimeni să le ia, atunci, pentru că arătau în curte foarte urât, aceste scânduri i-am zis soțului să scoată toate cuiele și să le ducem în grădină. Când a scos cuiul din scândurica aceasta au început să curgă cruciulițele acestea. Fiecare are monogramă pe ele, sunt 31 de cruciulițe din os. Au fost și preoți care le-au văzut, au fost și medici. De exemplu, doctorul Lubeniță mi-a spus că acela care le-a făcut, le-a făcut ca să nu se strice la cap, pentru că erau foarte concentrați în munca aceasta și uitau de suferința din închisoare“, ne-a mai spus Steluța Opriș.

„Putea să pună masa pentru 100 de persoane“

IMG_2181În camera amenajată din grajd, Steluța Opriș a pus și mobilierul găsit în gospodărie, confecționat prin anul 1940, mobilier primit de mama ei, care a fost singură la părinți, drept zestre. Blidele pictate, ulcioarele  din ceramică cu care se ducea apa la câmp, cele pentru înăcrit laptele sunt doar câteva din exponatele din muzeu.

Acest mobilier este foarte vechi, a fost zestrea mamei, Maga Lucreția, născută Chiușdea.  A fost singură la părinți și atunci, părinții ei au încercat să-i dea o zestre pe cât s-a putut la vremea aceea, să fie frumoasă. Un dulap, o noptieră cu oglindă, scaune, masă, cu lada mesei, unde își păstrau actele, patul, pernele erau nelipsite la zestre, lepedeauă, lăițile. Sunt multe obiecte, pentru că fiind o casă veche, o casă de chiaburi erau tot timpul musafiri. La Gilu Maga, cumnatul lu tata, dacă veneau musafiri, îi aducea la Creți, pentru că Creți era mare gospodină. Dacă Mihai Maga, fratele lu tata venea cu studenții, mama trebuia să facă masă, pentru că Creți gătește cel mai bine. Creți făcea colaci pe sul, Kurtos Kalacs, culmea că am găsit sulul mâncat de carii. Acestea sunt vase originale din faianță. Mama are în casă vase pentru a putea pune masa pentru 100 de persoane“.

Îmbrăcăminte de peste 100 de ani

IMG_20210808_162439Alte piese de o valoare mare sunt obiectele de îmbrăcăminte ale părinților, bunicilor și chiar străbunicilor: costumele tradiționale, care erau îmbrăcate în zilele de sărbătoare, dar și cele cu care mergeau la câmp. Cel mai vechi costum care s-a păstrat în casa familiei Maga este o ie simplă cu colțușori, pomeselnic și marama care se învelea în jurul capului, care are peste 100 de ani.

„Manechinele au fost îmbrăcate după cum i-am găsit îmbrăcați în poze. Mama și tata: cămașă cu alb și auriu, pantalon alb și vesta. “, a mai spus Steluța Opriș.

Uneltele pentru câmp și gospodărie

Părinții Steluței Opriș erau oameni muncitori, lucrau 5-6 ha cu cartofi și tot timpul în curtea erau oameni la lucru. Mai mult, spune aceasta că le plăceau să aibă toate uneltele în gospodărie și să nu împrumute de la alți localnici. Astfel că în gospodărie sunt sute de unelte necesare muncii câmpului, dar și în gospodărie, mai ales că mai totul se confecționa manual, pentru că nu se găseau de cumpărat. În șura casei sunt expuse toate aceste unelte, bineînțeles recondiționate, iar Steluța Opriș ne-a pus în temă despre întrebuințarea fiecăruia în urmă cu zeci de ani.

„Familia mea a prețuit munca. Dacă au făcut o ie, un brâu, păi le-au păstrat pentru că au știut că au depus muncă.  Toate aceste obiecte erau necesare în casă: de la plug, grapă, seceri până la formă de cărămidă sau ciocan de lemn pentru tablă, clucsă pentru dăunători, furci“.

IMG_20210808_160614Rând pe rând, toate încăperile casei au fost transformate în muzeu, cu obiectele vechi găsite prin toate colțurile gospodăriei: beciul casei, bucătăria cu cuptorul, camerele din față. Dragostea pentru păstrarea și colecționarea lucrurilor a fost transmisă și Steluței Opriș. Din tinerețe, în călătoriile sale prin cele 58 de țări ale lumii, a adunat sute de clopoței, calendare, chiar și pălării.

Cei care vor să ne viziteze pot să vină numai cu programare, la telefon, pentru vizită în timpul săptămânii. De regulă, duminica suntem aici“, ne-a mai spus Steluța Opriș.

Cei care vor să se întoarcă în timp și să afle povești cu adevărat emoționante, pot să viziteze gratuit acest muzeu țărănesc. Pentru programări, cei interesați pot suna la numărul de telefon 0726/304515.

 

IMG_2155 IMG_2156 IMG_2158 IMG_2159 IMG_2161 IMG_2164 IMG_2166 IMG_2169 IMG_2170 IMG_2174 IMG_2176 IMG_2178 IMG_2179 IMG_2181 IMG_2182 IMG_2183 IMG_2184

 

IMG_20210808_171045 IMG_20210808_171056 IMG_20210808_163901 IMG_20210808_163554 IMG_20210808_163457 IMG_20210808_162439 IMG_20210808_163423 IMG_20210808_162215 IMG_20210808_162048 IMG_20210808_161257 IMG_20210808_161143 IMG_20210808_161132 IMG_20210808_160619 IMG_20210808_161127 IMG_20210808_160811 IMG_20210808_160806 IMG_20210808_160614 IMG_20210808_160248 IMG_20210808_160244 IMG_20210808_160137 IMG_20210808_155810 IMG_20210808_155510 IMG_20210808_155226 IMG_20210808_155253

IMG_20210808_155201 IMG_20210808_155052 IMG_20210808_154933 IMG_20210808_154954 IMG_20210808_154712 IMG_20210808_154607 IMG_20210808_154626 IMG_20210808_154548 IMG_20210808_154223 IMG_20210808_154124 IMG_20210808_153622 IMG_20210808_153611 IMG_20210808_153247 IMG_20210808_153232 IMG_20210808_153150 IMG_20210808_153113 IMG_20210808_153059 IMG_20210808_153038 IMG_20210808_152148 IMG_20210808_152051 IMG_20210808_152007 IMG_20210808_151157 IMG_20210808_151153 IMG_20210808_151148

 

2 comentarii la „Casa familiei Maga din Berivoi, întoarcere în timpul bunicilor și străbunicilor

  • august 19, 2021 la 4:21 pm
    Permalink

    FELICITARI si RESPECT pentru initiativa, munca depusa si pentru investitiile facute (care cu siguranta au fost mari). Sanatate, putere de munca si multi vizitatori!

    Cateva constatari personale (am crescut pana la 18 ani la sat si acum merg cu drag la casele bunicilor mei din satele invecinate Fagarasului, deci cunosc zona rurala):

    1.Multe obiecte sunt noi si nu sunt specifice satului Berivoi.
    2.Pivnita traditionala din satele noastre de sub munte arata altfel.
    3. Cine nu cunoaste teroarea, umilinta, conditiile degradante, inumane din inchisorile in care au fost condamnati luptatorii anticomunisti din Muntii Fagarasului, si nu numai, poate afirma ca acele cruciulite au fost facute in inchisoare.Detinutii nu aveau drept de munca (abia in 1963, in putine dintre inchisori, li s-a dat drept de munca) iar in 1964 au inceput eliberarile. Acestea sunt perfect realizate.Cu siguranta, cei care le-au cioplit, au avut linistea sufleteasca necesara, uneltele potrivite, ori in acele conditii este EXCLUS sa fi fost realizate.

    Răspunde
  • august 20, 2021 la 9:21 pm
    Permalink

    Tematica acestui MUZEU ȚĂRĂNESC este:
    ,, Cum a evoluat o gospodărie țărănească
    pe parcursul a 200 – 250 ani “.
    Documentarea s-a făcut pe baza documentelor vechi, păstrate în familie.

    2) Toate costumele populare apartin
    familiei, sunt specifice satului Berivoi,
    Iile cu poale lungi, la început erau mai simple, apoi au fost țesute în trei ițe, mai apoi cusute cu flori. Iile țesute în război
    au apărut mult mai târziu și sunt până la brâu.
    Fusta albă plisata și apretata purtată cu cratiță neagră sau sort cu flori a apărut mai târziu.

    TOATE OBIECTELE DE ÎMBRĂCĂMINTE AU APARȚINUT FAMILIEI MELE DIN BERIVOI.
    (În acest sens am poze vechi de familie).

    3) Referitor la cruciulițe, presupun ca au fost lucrate de deținuții politici, altfel nu ar fi fost ascunse atât de bine. (Numai o minune a făcut ca ele sa fie descoperite).

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.