Proprietari de păduri din Țara Făgărașului care au semnat angajamentul de silvomediu

Mai mulți proprietari de păduri din Țara Făgărașului, printre care și primăriile, au ales să semneze angajamentul de silvomediu pentru o perioadă de cinci ani. Este vorba de proprietarii cu mai mult de 100 de hectare de pădure, care primesc bani dacă au decis să lase pădurea în pace și nu se atingă deloc de ea. Banii se dau prin APIA, iar numărul celor care i-au cerut a crescut tot mai mult și la nivel național. 

Lisa: 2000 de ha de pădure, în cadrul angajamentului pentru silvomediu

În comuna Lisa aproape 2000 de hectare de pădure au fost introduse în cadrul Submăsurii 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvomediu“: 734 ha de către UAT Lisa, iar restul de composesoratele și asociațiile de pe raza comunei (Composesoratul Foștii coloni 384.10 ha, Asociația composesoratului Pleasa Paler 538.30 ha, Composesoratul de pădure Șerban 334.00 ha ). Astfel,  vor primi bani, 32 sau 38 de euro pentru fiecare hectar, în funcție de suprafață, dacă 20 la sută din pădure va rămâne neatinsă vreme de cinci ani. Se creează astfel o „zonă de linişte” unde copacii, plantele şi animalele se vor dezvolta nestingherite.

Prin asigurarea de zone de liniște se urmărește în principal asigurarea condițiilor optime de cuibărit, adăpost şi hrănire pentru dezvoltarea faunei specifice ecosistemelor forestiere. De asemenea, prin menținerea lemnului mort în pădure (arbori uscați, dar nedoborâți) pentru a se descompune lent, în detrimentul valorificării economice, se urmărește păstrarea unei mari varietăți de insecte xilofage (care se hrănesc cu lemn), care la rândul lor vor contribui la menținerea în pădure a unei populații stabile de păsări insectivore. Totodată, prin menținerea unei consistențe crescute a arboretelor, capacitatea pădurii de a contribui la reducerea concentrației de gaze cu efect de seră din atmosferă prin sechestrarea carbonului și adaptare la efectele schimbărilor climatice, precum și la creșterea retenției scurgerilor de suprafață (în cazul viiturilor) va fi îmbunătățită, se arată în descrierea submăsurii.

Primăria Lisa a ales să semneze acest angajament și astfel în bugetul local va intra în cei cinci ani suma de aproximativ 120.000 de euro, prin APIA.

Am ales să protejăm pădurea și să semnăm acest angajament de silvomediu. Vom primi și o sumă de bani de la APIA, în jur de 120.000 de euro, în cei cinci ani de angajament. Banii ne sunt de mare ajutor, mai ales că bugetul e tot mai mic, iar nevoile comunei sunt mari“, ne-a spus Gheorghe Moga, primarul comunei Lisa.

În Țara Făgărașului, multe din comune au ales să  semneze acest angajament de silvomediu. Șinca Veche are una din cele mai mari suprafețe declarate la APIA, respectiv 5481 ha, pentru care va primi anual peste 145.000 de euro. Suprafață mare de pădure are și comuna Șinca Nouă – 4605 ha.

Hârseniul are 1057 de ha de pădure și anual, timp de cinci ani, va primi suma de 36.600 euro. „ Banii sunt foarte necesari la bugetul local, mai ales în aceste condiții în care bugetul e tot mai mic“, ne-a spus Daniel Dâmboiu, primarul comunei.

Comuna Șercaia este în cel de-al doilea an de angajament silvic, pentru o suprafață de pădure de peste 2300 ha. În această comună nu doar că se protejează pădurea, ci și se creează altele noi. Este cunoscut faptul că de ani de zile se fac plantări de puieți în zonele aride ale satelor comunei.

Spre satisfacția noastră, se pot depune cereri pentru obținerea de fonduri pentru pădure, pentru că noi nu am mers să radem pădurea. Noi am exploatat pădurea în regim silvic, așa cum trebuie exploatată, nu din dorința de a vinde cât mai mult lemn și a lua bani, o dată, la primărie. Nu suntem iresponsabili să facem așa ceva și apoi două generații de oameni să nu aibă lemn nici măcar pentru foc. Pădurea noastră este în picioare. Am făcut și împăduriri și urmează să continuăm această acțiune“, ne-a spus Cristinel Paltin, primarul comunei Șercaia.

„Vom beneficia de sume aproape egale cu cele pe care le primeam în urma exploatării în regim forestier“

Peste 51.000 de euro vor intra anual și în bugetul local al comunei Comăna. Este al doilea an în cadrul angajamentului de silvomediu și pentru pădurea acestei comune.

Am considerat că este foarte bine și foarte benefic atât pentru pădure, cât și din punct de vedere financiar pentru comuna Comăna. E un lucru pe care eram obligați să-l facem: pe de o parte această măsură de silvomediu ajută la regenerarea pădurii și pe de altă parte, vom beneficia de sume aproape egale cu cele pe care le primeam în urma exploatării în regim forestier cu ocolul care administrează pădurea. Suprafața totală de pădure care face parte din acest proiect este de 1657 de ha și 20% din această suprafață trebuie să facă parte din zona de liniște. Acolo nu se mai poate interveni cu nimic mecanic și pe toată perioada proiectului se vor face numai lucrări manuale, de curățire. Una peste alta e un lucru bun și chiar am fost bucuros că mai multe comune au participat la acest proiect“, ne-a spus Viorel Grusea, primarul comunei Comăna.

Zona de liniște stabilită prin cererea de sprijin se menține pe toată perioada de 5 ani a angajamentului, cu excepția cazurilor de forță majoră.  Garda Forestieră verifică dacă beneficiarii respectă condiţiile, în caz contrar, titularii sunt obligaţi să dea banii înapoi, cu penalităţi.

 

  1. SINCA NOUA    4605 ha /124200 Euro/an
  2. SINCA VACHE 5481 ha  – 145830Euro/an
  3. PARAU 3411ha – 94700Euro/an
  4. COMANA 1658ha – 51400Euro/an
  5. SAMBATA 1125ha – 38200Euro/an
  6. BECLEAN 541.5 ha- 20300Euro/an
  7. HARSENI 1057ha – 36600Euro/an

8.COMUNA LISA 734.60 ha – 23.400/ Euro/an

  1. ASOCIATIA COMPOSESORATUL DE PADURE CUCIULATA 830 ha – 29700 Euro/an
  2. COMPOSESORATUL SILVA GRID 252ha – 9600 Euro/an
  3. COMPOSESORATUL DE PADURE “FOSTII COLONI SI BOIERI” UCEA DE SUS 592.80 ha – 21200 Euro/an

Pădurile de care am scris sunt administrate de RPL  OS PADURILE FAGARASULJUI R.A , RPL OS PADURILE SINCII RA si OS FAGARAS.

Despre aceste angajamente de silvo-mediu

Introducerea în cadrul PNDR 2014-2020 a submăsurii 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvo-mediu”, a avut ca scop reducerea numărului de intervenții silvotehnice în pădure și promovarea tehnologiilor de exploatare a lemnului cu impact redus asupra solului (silvicultură cu impact redus), prin  promovarea de angajamente voluntare care depășesc cerințele obligatorii relevante prevăzute în cadrul legislației naționale în domeniul gestionării pădurilor.

Submăsura 15.1 este încadrată la domeniile de intervenție 4A Refacerea, conservarea și dezvoltarea biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000, în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice și în cadrul activităților agricole de mare valoare naturală, precum și a stării peisajelor europene (DI 4A) și 4B Prevenirea eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului (DI 4B), contribuind la atingerea obiectivelor Uniunii Europene de dezvoltare rurală aferente acestor domenii de intervenție.

Astfel, prin Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște din cadrul DI 4A se urmărește în principal asigurarea condițiilor optime de cuibărit, adăpost şi hrănire pentru dezvoltarea faunei specifice ecosistemelor forestiere. De asemenea, prin menținerea lemnului mort în pădure (arbori uscați, dar nedoborâți) pentru a se descompune lent, în detrimentul valorificării economice, se urmărește păstrarea unei mari varietăți de insecte xilofage (care se hrănesc cu lemn), care la rândul lor vor contribui la menținerea în pădure a unei populații stabile de păsări insectivore. Totodată, prin menținerea unei consistențe crescute a arboretelor, capacitatea pădurii de a contribui la reducerea concentrației de gaze cu efect de seră din atmosferă prin sechestrarea carbonului și adaptare la efectele schimbărilor climatice, precum și la creșterea  retenției scurgerilor de suprafață (în cazul viiturilor) va fi îmbunătățită.

Totodată, prin Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri din cadrul DI 4B se are în vedere protejarea resurselor de sol forestier, prin promovarea de tehnologii extensive de exploatare a lemnului cu impact redus al solului, respectiv utilizarea de atelaje în lucrările de rărituri, în detrimentul lucrărilor mecanizate, care în prezent sunt aplicate la scară largă.

Sprijinul acordat în cadrul celor două pachete este de tip compensatoriu și este acordat anual, ca sumă fixă (costuri standard) pe unitatea de suprafaţă (hectar) şi reprezintă o compensaţie.

pentru pierderile de venit, costurile suplimentare și costurile tranzacționale suportate de deținătorii de terenuri forestiere care încheie angajamente voluntare pe o perioadă de 5 ani.

 

Pierderile de venit în cadrul Pachetului 1 se referă la volumul de lemn aferent produselor de igienă care nu se recoltează pe o perioadă de 5 ani în zona de liniște și de 4 ani în restul suprafeței angajate aferente unităților amenajistice (u.a.) pe care sunt planificate lucrări de rărituri și tăieri de igienă, precum și cel aferent produselor rezultate din tăieri de conservare pe o perioadă de 5 ani pe toată suprafața angajată planificată cu astfel de lucrări. În cadrul Pachetului 2 sunt compensate costurile suplimentare generate de utilizarea atelajelor în detrimentul mijloacelor mecanizate pentru efectuarea lucrărilor de rărituri.

Măsurile suplimentare de conservare a biodiversității promovate prin submăsura 15.1 vor contribui, totodată, la atingerea obiectivelor zonelor Natura 2000 care se vor suprapune cu zonele aflate sub angajament (cca. 38.6% din suprafața FFN este inclusă în rețeaua de arii protejate Natura 2000).

Schema de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor” reprezintă instrumentul tehnic de implementare a submăsurii 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvo-mediu” finanţată prin PNDR 2014-2020, care are în vedere, de asemenea, reglementarea condițiilor specifice de acordare a ajutoarelor de stat.

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.