Tuneluri, oase, monede, sticlărie, dar și un blazon, descoperite la Cetatea Făgărașului

Cetatea Făgărașului, singura fortificație din țară înconjurată de apă, cu o istorie de peste 600 de ani, a intrat de două luni în renovare. Castelul a fost o reşedinţă nobiliară şi princiară importantă în Transilvania și atrage în fiecare an sute de mii de vizitatori. 5 milioane de euro a obținut Primăria Făgăraș de la Uniunea Europeană. Proiectul „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural al municipiului Făgăraş – Cetatea Făgăraşului”, proiect ce presupune lucrări de consolidare, restaurare conservare şi punere în valoare a întregului ansamblu arhitectural . Lucrările care au început în urmă cu două luni, sunt programate să dureze doi ani.

60 de muncitori pe șantier 

cetate2E forfotă mare lângă zidurile Cetății Făgăraș. În jur de 60 de muncitori, lucrează de zor la acest proiect important, de redare a strălucirii de altădată a edificiului cultural. Se lucrează intens la rețeaua de apă-canal, la cea de preluare a apei pluviale, la coborârea nivelului curții exterioare și la învelitoarea cetății.

Avem pe șantier 60 de oameni și lucrăm pe zidăria de la bastoane și incinta interioară, lucrăm la învelitoarea castelului, la rețelele de canalizare- apă și apă pluvială, lucrăm la armarea bolților și coborârea nivelului pe latura de est, curtea exterioară.  Datorită descărcărilor arheologice, lucrăm 90% numai săpătură  manuală“, ne- a spus ing. Vasile Șurea, coordonator de proiect.

Descoperiri importante în urma săpăturilor

IMG_9872Pe lângă aceste lucrări, altele obligatorii și extrem de importante pentru istorici, dar și pentru zona noastră și patrimoniul national sunt cele de descărcare arheologică. Pe șantier l-am întâlnit pe arheologul responsabil de lucrări, Adrian Ioniță de la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan din București, al Academiei Române.

Adrian Ioniță ne-a povestit că până acum s-au descoperit importante materiale arheologice și chiar construcții despre care nu se știa.


Cea mai importantă descoperire de până acum este un blazon de piatră, ce a aparținut principelui Gabriel Bethlen (1613-1629). Blazonul (dimensiuni 100 cmx70 cm) are, central, în scut două păsări de baltă străpunse de o săgeată, iar de o parte și alta doi lei ce susțin o coroană. Pe marginea acestui blazon, de jur împrejur este un dragon.

IMG_9887Avem de-a face cu săpături arheologice preventive și supraveghere arheologică, pentru că sunt ample lucrări de restaurare, de reînnoire a canalizării, apă-potabilă, curent electric, tot ce ține de aceste utilități. Mai sunt și alte lucrări de zidărie, schimbarea acoperișului, care nu fac obiectul  arheologic.  În cele aproape 2 luni,  am supravegheat efectuarea lucrării de canalizare și pe traseul stabilit de proiectant, în partea de nord, unde am început și au ieșit o mulțime de materiale arheologice, inclusiv o monedă din 1703, o monedă austriacă și foarte multe materiale, dintr-un nivel cu cărbune, arsură, foarte probabil în zona respectivă, în sec. 16-17, au funcționat niște bucătării ale cetății.  Venind pe partea de sud, canalizarea a urmat în cea mai mare parte, cu niște excepții pe porțiuni pe partea de nord, a urmat traseul vechilor conducte și am avut totuși șansa, chiar aici în apropiere, și este o șansă, pentru că dacă nu ar fi fost acel cămin, în mod normal nu ar fi săpat acolo, la un 1,3 m să apară acea piatră reprezentând blazonul lui Gabriel Bethlen. E o șansă unică, o piatră unică, cel puțin pentru Cetatea Făgărașului, în momentul  de față e cea mai importantă piesă din muzeu, piesa de rezistență. Este foarte bine conservată, cu cei doi lei rampanți, un dragon cu coroana, în mijloc o emblemă cu cele două lebede, cu gâtul străpuns de o săgeată și leii stau cu ghearele pe două scuturi, care sunt redate în această piatră semicirculară, unde se pot descifra, cel puțin pe unul din ele, armele Transilvaniei și probabil pe celălalt e al Ungariei, pentru că Bethlen a fost ales pentru 2-3 luni de zile și rege al Ungariei. Așa s-ar explica și coroana, care ar fi pe capul dragonului.“, ne-a povestit arheologul responsabil de șantier Adrian Ioniță, de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ din București, al Academiei Române.

Arheologul ne-a mărturisit că cel mai probabil acest blazon a fost pe Turnul Thomory, iar în urma unor renovări a rămas îngropat în pământ.

blazonAcest blazon a fost găsit în apropierea Turnului Thomory, este turnul de sud-est al cetății și foarte probabil, pentru că este foarte grea piatra, are peste 100 de kilograme, a fost fixată pe acest turn, altă explicație nu am. Probabil, la una din intervențiile de renovare, putem specula anul 1824, pentru că pe turn avem această dată, și scrie renovatie 1824 și probabil cu acea ocazie, în timpul stăpânirii austriece a fost dată de pe turn jos și nimeni nu a mai recuperat-o și a rămas în pământ. Din fericire, a fost cu fața în jos și s-a conservat bine.  E o speculație pentru această dată, dar cred că procedeul acesta a fost: ea a fost pe turn și cu ocazia unei renovări, ea a fost dată jos și nu s-a mai interesat nimeni de această piatră. “, ne-a spus arheologul, responsabil de șantier.

Canalizare de epocă austriacă, descoperită în curtea Cetății Făgăraș

O altă descoperire interesantă despre care nu se știa este o canalizare din cărămidă de epocă austriacă.

IMG_9874Descoperiri importante, tot în această zonă, lângă Turnul Thomory, pe latura de sud a castelului, le puteți vedea în momentul de față, în primul rând avem o canalizare din cărămidă de epocă austriacă și foarte probabil aici a fost și canalul major, un fel de fosă septică a vremii. În acest loc se vede că a existat și o scară exterioară. În orice caz, de lângă ziduri din zona aceasta, am găsit foarte multe materiale datate, până în momentul de față de la sfârșitul secolului al 17-lea și mai ales din secolul al 18-lea. E vorba de sticlărie interesantă, vase de tot felul, foarte multe oase de animale, foarte multe materiale dintr-un perimetru extrem de redus, de un metru și ceva pe 2,5 m. Oasele cel mai probabil provin de la bucătărie, se vede cum au fost porționate. Avem și canale pluviale din cărămidă. Ele au fost sparte în anii *60, când s-a făcut prima rețea cu apă potabilă din păcate, dar se poate vedea încă foarte bine și să vedem dacă poate fi pusă în valoare în acest proiect de restaurare, pentru ca vizitatorii să poată să vadă toate aceste faze și amenajări ale cetății. La ziduri ne așteptăm și la alte descoperi, de diverse construcții anexe. Și pe nord să știți că am mai găsit o clădire despre care nu se știa, bineînțeles la nivel de fundație, cu ziduri solide, de aproape un metru, din mortar cu piatră, la care ne gândim deocamdată ca funcționalitate ce ar fi putut să fie. Și mai aștept la la coborârea nivelurilor, pentru că în proiect este să se coboare și nivelurile la anumită cotă. Aici, în partea de sud-est a curții, s-a realizat, dar trebuie făcută toată, deci surprize pot să apară. “, ne-a mai spus Adrian Ioniță.

 

bajenaruÎntr-adevăr, avansează destul de bine lucrările și paralel cu lucrările are loc și descărcarea arheologică, care vine cumva să lămurească multe din etapele de construcție ale Cetății Făgăraș, neclare până în acest moment. Noi sperăm ca cercetarea sistematică din curțile exterioare să ducă la descoperirea unor lucruri importante pentru istorie. Se lucrează în mai multe puncte, după cum vedeți, dar pentru noi, pentru noi istoricii, importantă rămâne istoria Făgărașului și toate aceste lucrări cu siguranță vor da o nouă înfățișare cetății, cu siguranță  că se va constitui  într-unul din obiectivele istorice importante ale noastre, nu numai din sudul Transilvaniei, ci din toată Transilvania. Imediat după dezafectarea închisorii comuniste, după 1962 începe prima etapă de restaurare, care durează până în 1977 când este desființată Direcția Monumentelor Istorice. A mai fost o etapă, dar de mici dimensiuni în 1997-1998 și una în 2011-2012, aceasta din urmă a vizat doar partea din față, Corpul de Gradă. Lucrări de o asemenea amploare nu s-au mai

realizat, poate în anii 70, când într-adevăr s-a restaurat o mare parte din cetate și din ziduri, dar nu cred că la acest nivel, pentru că acum se intervine destul de mult la acoperiș, se refac drumurile de strajă, va fi o zonă de Belvedere pe exterior, se va curăța lacul, se vor îndrept malurile lacului. Încă o dată, lucrările care se desfășoară vor ridica foarte mult cetatea și acest lucru ne și dorim pe de o parte și pe de altă parte ne vor descoperi lucruri interesante despre cetate, pe care noi poate doar le bănuim, dar poate din multe din ceea ce susține literatura romantică, care susține existența unor secrete, ale unor încăperi sau acele tuneluri despre care tradiția locală vorbește atât de mult, cine știe, poate aceste săpături, aceste lucrări vor duce la descoperirea unor adevăruri.“, ne-a spus Elena Băjenaru, managerul Muzeului „Țării Făgărașului“.

Mai multe spații de vizitare și mai mulți turiști

IMG_9905Proiectul „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural al municipiului Făgăraş – Cetatea Făgăraşului” presupune lucrări de: consolidare, restaurare, conservare şi punere în valoare a întregului ansamblu arhitectural. Investiția pentru transformarea celui mai vizitat obiectiv turistic din Țara Făgărașului are valoarea de 29.106.349,95 de lei, din care finanțarea nerambursabilă este de 21.369.616 lei.

Principala modificare ce vizează completarea aspectului de castel fortificat din perioada de glorie a secolului al XVII-lea este reprezentată de construirea a două poduri din lemn, dintre care unul mobil; la finalizarea restaurării, va fi singura cetate din România, care va avea un astfel de pod. De asemenea, se va interveni și pe malurile canalului de apărare, iar luciul de apă va fi extins. Vom avea motive în plus pentru a petrece mai mult timp aici, pentru că vor mai fi amenajate alei pietonale, locuri de belvedere și de odihnă.

Fostele grajduri princiare vor suferi o restaurare completă, iar acolo vor fi organizate ateliere de creație și vor fi spații de depozitare pentru bunuri de patrimoniu. În final, cetatea va avea și mai multe spații de vizitare, iar numărul vizitatorilor este așteptat să crească, mai ales că la propunerea specialiștilor, autoritățile locale au luat decizia să pună în valoare toate descoperirile făcute cu ocazia acestor lucrări, printre care și câteva tuneluri.

116245571_382723589371753_3417617310870073756_nLa cetate, lucrările avansează conform graficului. Firma are și forța de muncă necesară, pentru a fi în grafic cu aceste lucrări. Reabilitarea, din punct de vedere tehnic este realizată așa cum prevede proiectul. Prin aceste lucrări s-au găsit ziduri, tuneluri subterane iar aceste descoperiri vor fi incluse în circuitele turistice. Sunt niște tuneluri, care fac legătura cu lacul sau cu alte tuneluri. Noi venim și în ajutorul constructorului și îi vom ajuta să scoată pământul de pe și din aceste tuneluri și vom decide cum le vom pune la dispoziția turiștilor pentru a putea fi vizitate“, ne-a declarat Gheorghe Sucaciu, primarul Făgărașului.

 Cetatea Făgăraș a stabilit, anual, recorduri în privința numărului de vizitatori. Dacă în anul 2015 au intrat pe porțile ei 75.500 de persoane, în 2019 a fost vizitată de 157.000 de persoane.

IMG_9868 IMG_9869 IMG_9870 IMG_9873 IMG_9875 IMG_9876 IMG_9882 IMG_9885 IMG_9886 IMG_9888 IMG_9889 IMG_9891 IMG_9896 IMG_9900 IMG_9901 IMG_9904 IMG_9906cetate1

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.