IN MEMORIAM. Permanențe ale spiritualității făgărășene – Prof. ION FUNARIU (6 februarie 1934 – 10 martie 2020)

În conştiinţa noastră, a tuturor, dl. profesor, Ion Funariu, a fost un umanist profund, aplecat asupra studiului minuțios al literei cărții. Dramaturg, poet, folclorist, critic şi istoric literar, profesor de limba și literatura română, dl. Ion Funariu a îmbogățit patrimoniul cultural al Țării Făgărașului cu publicații ce vor răzbate Timpul: Terra Blachorum, Colinzi din Ţara Făgăraşului,  Roata stelelor, Junii lui Crăciunu, Românii de pe Valea Izinelor, Nunta de la Copăcel, Câte doruri sunt pe lume, Cât îi soarele de sus, Literatura populară română, Rezonanţe dacice în folclorul şi etnografia Ţării Oltului, Mihai Eminescu și Țara Făgărașului, Ardealul sfânt. Eminent profesor de limba și literatura română a fost și un pasionat animator cultural. Este autorul și regizorul spectacolelor cu puternică rezonanță istorică: Horia, Avram Iancu, Legenda Oltului.  La editura Orientul latin publică cu un colectiv de colaboratori, volumele: Dicționar de personaje literare, Dicționar de proză românească, Literatura română pentru clasa a XII-a, Literatura română pentru bacalaureat.

În anul 2015, editura Mesagerul de Făgăraș, publică cea de-a II-a ediție a volumului Personalități din Țara Făgărașului (1800-2009). În Prefața volumului, Prof. Univ. Dr. Ing. Liviu Literat  avea să remarce: prin suita de biografii, cartea aduce în conștiința contemporanilor, oameni de ieri și de azi, destine și caractere, modele de viață.

Țara Făgărașului este o vatră a spiritualității. Cele trei volume ale monumentalei  Terra Blachorum. O micromonografie a Țării Făgărașului,  reunesc un corpus documentar al Țării Făgărașului.

Tezaurizarea folclorului din Țara Făgărașului, se înscrie în profilul spiritual al poporului român. În viziunea lui L. Blaga, matricea stilistică rămâne neatinsă de contingențe vremelnice și istorice, punându-și pecetea asupra duhului nostru etnic.

Creațiile inegalabile folclorice  reflectă un fel de a fi, o viață înzestrată cu anume inalterabile orizonturi lăuntrice, care se hrănește dintr-un sentiment specific structurat al sorții. Este însuși sufletul modelat în zarea spațiului mioritic, a unui orizont spațial ondulat și al unei înaintări în timp, marcate de un sentiment al destinului trăit ca o ondulare permanentă, ca o alternanță de suișuri și coborâșuri. În volumele editate de prof. Ion Funariu, filonul folcloric din Ţara Făgăraşului este redat în toată plenitudinea, cu o ritmică, o legănare proprie. Notele particulare ale spiritualităţii făgărășene sunt absorbite de creaţia populară. Motivele folclorice, deopotrivă, sunt apreciate nu numai după unicitatea lor, ci după gradul de interpretare şi sublimare poetică. În volumul Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Ernest Bernea relevă unicitatea satului românesc tradiţional: Lumea aceasta, care în limitele filosofiei noastre populare este materială şi spirituală, de o manifestare plurală şi plină de forţe, deseori greu de cuprins, are în primul rând o calitate. Este bine articulată, puterea şi frumuseţea ei, de aici vin. Frumusețea și dăinuirea ei, viețuiesc în volumele publicate de dl. prof. Ion Funariu.

O notă distinctă a fondului de carte al Bibliotecii Municipale Octavian Paler este conferită de  personalitățile făgărășene. Dl. prof. Ion Funariu îmbogățit patrimoniul cultural al spiritualității făgărășene, prin publicațiile sale. Decizia Consiliului Local de a-i conferi Titlul de Cetățean de onoare al Municipiului Făgăraș, a fost admirabilă.

(Prof. Viorica Bica)