„Unde există înțelegere și oamenii trag toți în aceeași direcție, apar și rezultate, care nu sunt doar ale mele“

Este de 16 ani în fruntea comunei Viștea, timp în care a încercat să rezolve problemele comunității și să aducă satele la standarde ridicate de viață. Mare parte din aceste lucruri le-a realizat, însă și-a dat seama că pe lângă acest lucru, o șansă reală de dezvoltare a zonei este turismul, astfel că promovarea comunei, dar și a Țării Făgărașului, trebuie făcută unitar. Este vorba de primarul comunei Viștea, Florin Ioani, care deține și funcția de președinte al Asociației  de Dezvoltare Intercomunitară pentru Dezvoltare Durabilă și Promovarea Turismului – Țara Făgărașului. Prin intermediul acestei asociații, din care fac parte 27 de comune și orașe, majoritatea din Țara Făgărașului, se dorește promovarea valorilor naturale și a tradițiilor din zona noastră, scopul final fiind ca Țara Făgărașului să devină o atracție turistică, în stare să concureze cu alte destinații cu notorietate din țara noastră și nu numai.

De 16 ani în fruntea acestei comune. Cum ați găsit această comună și ce ați reușit să faceți în tot acest timp!

În primul rând vreau să facem o prezentare a comunei Viștea; dacă plecăm de la infrastructură, trebuie să plecăm și de la așezare. În comuna Viștea avem 5 sate componente și aș începe cu muntele, care este cel mai important patrimoniu natural al nostru. Localitatea Viștișoara, care este situată la poalele Munților Făgăraș, urcarea pe vârful Moldoveanu, unde găsim și proprietăți din Viștea de Jos și cea de Sus, vorbesc de golul alpin, deținut de aceste două proprietăți. Ca formă de relief, urmând în partea de jos, pădurile de conifere. Comuna Viștea este străbătută de două pâraie, Viștișoara și Viștea Mare, care se unesc și formează pârâul Viștea. Localitatea Viștea de Jos, care este sediul comunei și este situată la drumul național, localitatea Olteț și pe partea dreaptă a Oltului, localitatea Rucăr. Avem cinci localități și cinci forme de organizare, pentru că fiecare sat are felul lui de a fi, cu comportamente specifice, cu modul de viață specific. Deci putem spune că în comuna Viștea, întâlnim toate formele de relief din România, de la golul alpin, de la pădurile de conifere, de la râuri de munte, la râul Olt, care este cel mai mare râu din România, la partea de relief colinar, dealurile, comuna Viștea trece și în Podișul Hârtibaciului, cu pădurile de stejar și fag. Într-un teritoriu restrâns, întâlnim toate formele de relief din România și din acest motiv, consider că suntem binecuvântați că suntem așezați aici, iar patrimoniul natural este deosebit, este o valoare.

Dacă tot am început cu descrierea zonei, spuneți-ne cum ați promovat în cadrul unei asociației și nu numai această zonă și Țara Făgărașului.

Noi suntem constituiți într-o asociație de interes public, astăzi suntem 27 de comune și orașe. O asociație inedită din punctul de vedere al funcționării, nu cred că există o asociație așa mare, la nivel național, cu obiective ambițioase. Țelul nostru este de ca Țara Făgărașului sa devină o destinație de sine stătătoare, aflată între două orașe cu potențial mare și cu tradiție, Brașov și Sibiu, care sunt promovate foarte bine; noi trebuie să ne regăsim printr-o sustenabilitate și printr-un turism de o altă natură, diferit față de ei. Turismul nostru este altceva, față de turismul metropolitan pe care ei îl au în aceste zone, noi ne deosebim în primul rând prin modul de viață, prin partea de turism eco. Avem foarte multe terenuri cu vegetație forestieră în Munții Făgăraș, cei mai înalți si spectaculoși din lanțul Carpaților. E o distanță de 70 km, pe care o au de creastă cu o înălțime de 2100 metri. Nu există nici un munte din Europa care să aibă o lungime atât de mare și o cotă atât de înaltă.

Ne dorim să devenim acea destinație, iar pentru asta am înțeles că lucrurile trebuie făcute în comun. Într-o lume globalizată, în care oameni vor diversitate și într- o lume a vitezei, în care lumea într-un concediu vrea să vadă foarte multe lucruri, să se îmbogățească într-o perioadă foarte scurtă cu trăiri, cu cunoștințe, cu siguranță noi am putea fi o zonă de interes. O zonă care poate fi descoperită și de care noi suntem atașați și asta ne împinge pe noi să facem lucrurile în comun și să dezvoltăm această zonă, zonă care poate fi considerată o chemare a Țării Făgărașului – „Vino și descoperă Țara Făgărașului!“- pentru că nu foarte multă lume știe de noi. Noi știm, că suntem localnici, dar asta zona trebuie  promovată la nivel național, internațional. Există un trend în momentul de față de mișcare, de natură, lumea cere tot mai mult natura și partea tradițională. Așa cum Maramureșul este promovat foarte bine cu tradiții,  pot spune că Țara Făgărașului poate ajunge ca Maramureșul, pentru că noi avem lucruri care sunt astăzi în patrimoniul UNESCO, cum ar fi doina, un cântec al zonei. Mai avem dansul Fecioreasca de Făgăraș, ceata de feciori cu tradiția și obiceiul de  constituire ad-hoc.

Ați făcut mai mulți pași pentru promovarea Țări Făgărașului în cadrul asociației, precum videoclipurile de promovare. Încep să apară rezultatele?

Ca obiectiv apropiat ne-am propus să ieșim dintr-un oarecare anonimat. Se cunoșteau obiectivele principale: Trasfăgărășanul, Mânăstirea Sâmbăta, Cetatea Făgărașului, Herghelia de la Sâmbăta, dar lucrurile se cam opreau acolo. Atunci, ne-am propus să facem, pe lângă clipurile de promovare ale zonei, să facem filmulețe pe anotimpuri. Aici vorbim de clipuri care promovează natura, muntele, apa și dealul. Patrimoniul natural este deosebit și este păcat să nu îl folosim. Am promovat și modul de viață al oamenilor, am făcut clip de toamnă,  prin care am ilustrat ce fac oamenii în perioada de toamnă, cum se gospodăresc. Am promovat cultele pe care le avem noi, cultul ortodox, catolic, aici ne referim la mănăstirile care sunt pe sub munte și bisericile fortificate.

Cum ajunge un turist în Țara Făgărașului, de unde își ia informațiile?

Plecând de la aceste filmulețe, am intrat și pe partea asta de obiective. Fiecare obiectiv să fie promovat într-un clip cât de scurt, care să arate efectiv ceea ce se întâmplă acolo, plecând de la istorie la ceea se găsește astăzi, astfel încât turistul care ajunge în zonă, eventual se cazează sau trece pe aici, să primească informațiile printr-o aplicație. Intră pe aplicație, apasă pe obiectivul respectiv și acolo i se explică în 3-5 minute ce găsește acolo, într-un mod profesionist. Administratorul acestei locații își prezintă acel obiectiv, încât oamenii să își primească informația concisă, corectă. Astăzi am depășit 10 obiective de promovare, iar în Țara Făgărașului, cred că găsim cel puțin 20.

Există o aplicație sau sunt promovate pe site-uri?

La momentul acesta lucrăm doar pe site, dar pe viitor acolo vrem să ajungem, să existe o aplicație gratuită, de îndrumare către pensiunile din zonă. Turiștii care  ajung acolo și se cazează, își pot alege obiectivele sau activitățile pentru zilele următoare. Vrem să fie cât mai complete, pentru a-și putea lua informații corecte de la sursă, iar atunci nu vom mai fi o zonă care va fi promovată de fiecare cum se pricepe… Totul va fi unitar. Suntem o asociație publică, nu urmărim avantaje  financiare. Noi facem infuzie de capital, pentru a susține această activitate, ca mai departe să creăm cadrul de dezvoltare a mediului privat din domeniul turismului, serviciilor și altor sectoare conexe. Totul pentru ca acest proces să  evolueze, iar la final și autoritățile locale să câștige, să aibă avantaje, impozite sporite la bugetul local. Asta însemnă sustenabilitate. Aceasta este cea mai importantă șansă de dezvoltare, pentru ca trebuie să fructificăm acest patrimoniu natural pe care îl avem și să înlocuim golurile care au rămas. Pe lângă patrimoniu, alte valori ale noastre sunt apartenența la Țara Făgărașului cu care ne mândrim, păstrarea tradițiilor, nu doar la tradițiile de iarnă, ci la întrajutorare, la bine și la rău: oamenii merg la nuntă cu cinste sau la înmormântare cu ajutor. Dacă astăzi arde șura sau casa cuiva, oamenii se solidarizează și ajută familia respectivă la reconstrucție. Este o trăsătură, un obicei, o tradiție, prin care putem face diferența prin modul nostru de viață. Educația, ospitalitatea ne fac deosebiți  în zonă. Dacă un oaspete al nostru ar pleca nemulțumit, cred, că noi am fi de zece ori mai nemulțumiți decât el! Nu suntem oameni care să încerce să profite de pe urma oaspeților. Când intră omul, nu știm cum să îl tratăm mai bine, pentru că așa am fost învățați și este o trăsătură a noastră. Cred că suntem diferiți și față de Brașov și față Sibiu. Ei sunt cu Mărginimea Sibiului, cu oile, noi cu bivolii, cu peștii, cu alte lucruri pe care le avem în zonă. Putem fi diferiți din multe puncte de vedere. Avem pescuit sportiv. Numai în comuna Viștea avem peste 200 hectare de luciu de apă, vin pescari din Sibiu și Brașov. Sunt lucruri care sunt palpabile, care sunt realități.

Pentru a-i determina pe oameni să rămână aici este nevoie și de infrastructură și mă refer la drumuri, apă, canal. Vreau să ne prezentați situația din satele comunei Viștea!

Îmi place să vorbesc frumos despre zona noastră, este motivul pentru care merg înainte și rămân în Viștea, pentru că vreau să dezvolt comunitatea în care trăiesc. Vreau să ajungem să demonstrăm că putem ridica comunitățile de jos în sus. Dezvoltarea pe care eu o văd astăzi, după 16 ani de administrație, este că aceasta nu poate veni decât de jos în sus și invers. Eu nu mai sper că vine județul sau Guvernul sau UE, NATO, să ne facă ceva în zonă. Dezvoltarea pleacă de la dezvoltarea comunității, chiar dacă astăzi realizez tot ce înseamnă utilități și investiții în infrastructură. Dacă mai departe, când ai finalizat, ajungi să vezi că satul este depopulat și nu vor fi folosite aceste utilități, devine o povară pentru administrație publică locală, pentru că nu va funcționa o canalizare și o stație de epurare dacă nu va avea un flux biologic de funcționare. Ea nu poate primi doar apă curată, pentru că nu poate funcționa și nu intră în parametri. Și atunci noi trebuie să avem și o preocupare continuă pentru a întări aceste comunități și pentru a le reda speranța că satul românesc poate merge înainte. Pe lângă localnici ar fi ideal să avem și infuzie de oameni, care să fie tentați să ajungă la noi, iar printr-o dezvoltare sustenabilă să poată să umple acele goluri și să deschidă porțile caselor care sunt nelocuite astăzi în satele noastre. Dacă aș vorbi concret de infrastructură, în comuna Viștea am avut foarte multe investiții și le avem încă, unele mai sunt în curs. Astăzi, comuna Viștea aproape că ajunge să nu se mai deosebească de un oraș. Mai avem puține investiții de făcut până să avem toate utilitățile în comună. Aici vorbesc de curent electric, apă, gaz, canalizare. Dacă toate aceste obiective sunt îndeplinite, atunci, conform codului fiscal, trecem exact la standardul de impozitare ca la oraș. În 2019, am inaugurat o lucrare de canalizare de 1,5 milioane de euro pentru Viștea de Sus și Viștea de Jos. O lucrare finanțată prin Fondul de Mediu, destul de grea, pentru că avem 28 km de rețele de canalizare în aceste două sate, cu stație de epurare, cu tot ce a trebuit făcut. A fost o lucrare ambițioasă, am încercat să o executăm în parametri, încât partea de exploatare să fie foarte mică. Am făcut doar o singură stație de pompare. Am ales să o facem cu eforturi mai mari, pentru ca exploatarea să coste cât mai puțin și să nu genereze costuri mari pentru locuitori.

Deci rețeaua funcționează în aceste sate?

Funcționează în Viștea de Jos. Anul trecut a fost inaugurată, functionează și astăzi. Anul trecut, în iunie, am început o lucrare de 1 milion de euro, la Rucăr,  pe care am și finalizat-o în luna decembrie. Mai avem doar la stația de epurare, tot pe canalizare, cu bani de la PNDL, lucrare începută în iunie, finalizată în 6 luni și plătită la zi. Mai au în jur de 2 luni și va fi dată în exploatare și canalizarea respectivă. Mai avem o lucrare tot de 1 milion de euro, pe fonduri europene, privind asfaltarea în toate satele din comună. În satul Viștea de Jos, unde a fost implementată prima parte a proiectului, urmează satele Viștea de Sus, Rucăr și Olteț. Prin acest proiect, peste 85% din străzile din comună vor fi asfaltate. Este un proiect european de asfaltare și este printre puținele din Țara Făgărașului. Am avut și avans dat de 50% din fondurile europene, jumătate din bani ni i-au virat în cont înainte să ne apucăm de lucrare. Este o lucrare sigură,  prin vară va trebui să fie și finalizată. La Olteț lucrăm un momentul de față, iar aici o facem din bani locali. Acele străzi care vor fi asfaltate, vor fi executate  cu bani locali, până când vor veni alte finanțări. Din bugetul local putem susține o asemenea lucrare la o localitate mică, cum este Oltețul. În momentul de față am depus proiect și pentru  ultima localitate, Rucăr,  pentru gaze naturale. Este singura localitate care nu este racordată. Mai avem și Viștișoara, dar fiind o suprafață foarte mare, de 270 de hectare și fiind în mare parte acoperită cu case de vacanță, lucrăm și acolo, dar este un proces de durată, la o asemenea investiție, pentru că trebuie să fie și sustenabilă. Adică și pentru a primi o aprobare, trebuie să demonstrezi că este folosită. În mare parte, lucrările sunt finalizate, altele se află într-un stadiu destul de avansat  de execuție. Într-un an, maxim doi, toate utilitățile vor fi rezolvate.

Care este situația privind rețelele de apă?

Alimentarea cu apă am reabilitat-o cu conducte de polietilenă, există apă peste tot, apă tratată, pe partea aceasta nu avem probleme. S-a lucrat și la căminele culturale, toate căminele arată bine, cu dotări. Am avut și ceva finanțări, dar în mare parte din bugetul local. În ceea ce privește renovarea unui cămin cultural, nu se pune problema că nu le putem susține dintr-un buget local. Nu am avut niciodată probleme financiare în comuna Viștea. Am făcut investiții cât am putut, aici nu este problema de finanțare. Am făcut 4 proiecte majore, fiecare de 1-1,5 milioane de euro, care au trebuit implementate. Aceasta a necesitat eforturi deosebite, începând de la partea de accesare de bani, la partea de gestionare a lor; a fost destul de greu, dar lucrurile au avut un curs normal.

În Viștea de Sus și Viștea de Jos cât a durat lucrarea?

Fiind finanțată pe bani de la Fondul de Mediu, finanțarea a fost din taxele care se percepeau din taxa de mediu, așa cum erau taxele la înmatricularea de mașini. Acolo au mai fost ceva probleme, în timp. Când erau sistate, când nu se mai încasau taxe, erau probleme, dar totuși am reușit să o finalizăm.

Rucărul are stație separată, fiind pe partea cealaltă a Oltului, Oltețul se leagă tot la stația de la Viștea, din acest motiv am spus ca este o lucrare mai ușoară pentru că nu are stație de epurare. Pe viitor, ne concentrăm pe infrastructura de suprafață. Deja, se vor vedea lucrurile frumoase, trotuare, rigole.

Proiectul prevede trotuare și rigole?

Acestea o să le suportăm tot din bugetul local, doar asfaltul îl avem prins pe fonduri europene. Rigolele și trotuarele vor fi într-un proiect separat. Nu știm dacă pe viitor se realizează și alte tipuri de finanțări, dar comuna Viștea nu este dependentă de aceste finanțări, putem face restul de lucrări care sunt mici. Raportat la valoare, trotuarele și rigolele nu necesită niște finanțări spectaculoase, încât să nu le poți face. Ele vor fi realizate etapizat, pe ani bugetari și atunci cu siguranță vor putea fi realizate. Cu aceste lucrări s-ar închide partea de investiții, iar partea de infrastructură este realizată în mare parte.

Pe lângă aceste obiective de promovare, de finanțare a lucrărilor pentru utilități și asfaltare, mai aveți și alte priorități?

În ceea ce privește construcția bugetului local pentru anul acesta, ne concentrăm să realizăm majoritatea lucrărilor pe care le avem începute și sper că le finalizăm. Vedem luminița de la capătul tunelului, pentru că odată ce ele sunt începute, finanțate, aprobate și au partea de licitație executată și sunt în lucru, cu siguranță se vor și finaliza. Pe partea cealaltă, în ce privește alt tip de dezvoltare, ne concentrăm pe partea de a intra mai departe în partea de intravilane, în ce privește proprietățile. Așa cum multe din comune au, și comuna Viștea beneficiază de fonduri europene implementate prin ANCPI  București, de intabulare gratuită a tuturor locuințelor și terenurilor. Noi, anul trecut, am avut iar o lucrare ambițioasă, am intabulat o localitate, Oltețul, tot extravilanul. Erau titluri date pe sistemul vechi, date fără extrase de carte funciară și am făcut un cadastru sistematic, cred că suntem printre puținele comune din Țara Făgărașului care a implementat un proiect de genul acesta, în care am intabulat gratuit toate terenurile oamenilor pe care le-au primit în extravilan, fiind localitatea care a avut titluri eliberate pe sistem vechi. Efectiv numai titlul, care în spate să aibă și o lucrare cadastrală  și o intabulare. Am făcut acest lucru, ne-a luat ceva timp, pentru că au trebuit făcute măsurători pe teren, dar ne bucurăm că am realizat acest lucru, pentru că o dezvoltare sănătoasă pleacă de la o proprietate, o siguranță, niște evidențe clare. Și investitorii care vin să realizeze ceva, trebuie să demonstreze că locul investiției are un extras de carte funciară, o documentație, să aibă o evidență a zonei. Avem în comună, în proporție de 90%, toate terenurile extravilane cu extrase de carte funciară și proporția lor de eliberare a titlurilor a trecut de 80% , iar ce am făcut este calificat; intabularea, chiar și atunci când nu era obligatorie, noi făceam documentații intabulate. Oamenii le-au primit, de aceea au făcut și investiții. Avem investiții făcute de SIF Moldova, în comuna Viștea. Au cumpărat o investiție de plantație de afini, cu 3,5 milioane de euro, sunt oameni care investesc în continuare aici. Dacă nu aveam proprietate și lucrurile nu erau bine conturate, nimeni nu venea să investească într-un mediu alunecos, într-o zonă nesigură. O comunitate bogată sau o primărie bogată nu poate fi cu oameni săraci. Ca administrația să fie finanțată și să aibă ce îi trebuie, trebuie să aibă și oameni înstăriți, oameni cu potențial, care dau plusvaloare societății. Pe suprafața pe care o au ei, în sezon au între 200-300 de oameni pe zi pe plantație. Nu este puțin lucru și ne bucurăm că există și că, pe suprafețe relativ mici, pot oferi locuri de muncă și nu își permit să facă decât lucruri legale. Avem și alți investitori care funcționează pe raza comunei, care aduc în plusvaloare comunității. Mai mult de atât, au găsit terenul propice dezvoltării, pentru că dacă găsesc lucrurile bine făcute și bine definite, acolo pot realiza ceva. Lucrurile funcționează bine, comunitățile sunt liniștite, nu avem probleme ale etniilor. Avem localități care au comunități de romi, sunt comune în care nu sunt, dar nu există conflicte interne, ceea ce arată că lumea trăiește într-o comunitate bună. Nici la primărie nu avem conflicte, nici între noi și cetățeni nu avem cu oamenii procese pe rol din punct de vedere al proprietății. Există o eșalonare corectă, oamenii o înțeleg. Sunt probleme în Țara Făgărașului din acest punct de vedere, dar la  Viștea lucrurile sunt cât de cât așezate, există o comunicare cu oamenii. Cu siguranță, traversăm o perioadă premergătoare a campaniei electorale, dar totdeauna la Viștea au existat campanii pozitive, în sensul că nu s-au creat conflicte nici înainte și nici după.  A existat conlucrare și cu ceilalți oameni. E normal să existe competitori, că altfel ar fi dictatură. În primele două mandate nu am avut nici un vot împotrivă, la nici un proiect de hotărâre, de la nici un consilier. Chiar dacă exista o oarecare majoritate, am încercat ca toate proiectele să fie bine explicate, asumate de toți consilierii, indiferent de partidul politic, pentru că ei sunt mesagerii mei. Ei trebuie să își primească informația corectă, să fie convinși că acest lucru este necesar. Unde  există înțelegere și oamenii trag la aceeași căruță, apar și rezultate, și nu sunt doar ale mele personal. Eu sunt cel care le promovez și le împing înainte, dar am găsit și mediul propice și oamenii care au înțeles aceste intenții, au fost solidari. Lumea este mulțumită și sperăm că ceea ce avem în lucru și propus, să se finalizeze.

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.