Dragobetele, sărbătoarea primăverii și a iubirii la români

Pe 24 februarie se celebrează Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români. În calendarul popular ziua de Dragobete, una dintre cele mai frumoase tradiții ale poporului nostru, marchează începutul vremii frumoase, a primăverii, a renașterii naturii.

Celebrarea Dragobetelui se bucură de o simbolistă bogată. El reprezintă atât începutul, cât și sfârșitul: începutul unui nou anotimp, moment în care natura începe să prindă viață, dar și sfârșitul desfrâurilor lumești, pentru că se apropie Postul Paștelui.

Legenda Dragobetelui

Ziua lui Dragobete, zeul tinereţii, al veseliei şi al iubirii are origini străvechi. Dragobete este un personaj preluat de la vechii daci şi transformat ulterior într-un protector al tinerilor şi patron al iubirii.

Potrivit legendelor populare, Dragobetele este fiul babei Dochia, un tânăr fermecător și iubăreț, care obișnuia să sărute toate fetele care îi ieșeau în cale. Se spune că a fost transformat de Maica Domnului, drept pedeapsă pentru că obișnuia să seducă fetele și nevestele tinere, în Năvalnic, o buruiană folosită în descântece de dragoste.

La naștere, Dragobete a avut patru ursitori de seamă, care i-au oferit daruri din cele mai alese. Prima ursitoare a fost primăvara care i-a oferit iubirea. A doua ursitoare a fost vara, care i-a dat în dar dulceața fructelor și căldura dragostei. A treia ursitoare a fost toamna, care i-a dăruit un fluier pentru a înveseli oamenii cu cântecele lui. Ultima ursitoare a fost iarna, care i-a oferit o îmbrăcăminte albă, imaculată, cu sclipiri de diamante.

Posesor al acestor daruri, Dragobete reușea să seducă fiecare tânără care îi ieșea în cale, motiv pentru care a devenit un simbol al dragostei și al iubirii.

Mai târziu, când devenise deja tânăr fecior, Dragobete a mers în munți, unde a învățat despre plante și animale.

Potrivit tradiţiilor dacice era un fel de „naş cosmic”, care oficia la începutul primăverii nunta tuturor animalelor. De aici s-a păstrat ideea că de Dragobete, oamenii – băieţi şi fete – se întâlnesc pentru ca iubirea lor sa ţină tot anul, precum a păsărilor (care potrivit mitologiei sunt mesagerii zeilor) ce se „logodesc”, iar Dragobete a devenit protectorul tinerilor în general şi al îndrăgostiţilor în special.

El mai este identificat de altfel și cu zeul dragostei, Cupidon, în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.

Tradiții și superstiții în ziua de Dragobete

Există şi nenumărate tradiţii, unele aparte, legate de Dragobete, care încă se mai păstrează în multe zone ale ţării.

Busuioc sub pernă – În unele zone ale țării, aste asemănător ca simbolistă nopții de Bobotează. Fetele necăsătorite, curioase să își afle ursitul, își pun busuioc sub pernă, având credința că Dragobetele le va ajuta să își găsească marea iubire.

Zburătoritul –Conform tradiției, dacă vremea e frumoasă, tinerii merg în pădure pentru a culege primele flori ale primăverii, iar la întoarcerea înspre sat, fetele sunt alergate de băieți – obicei denumit „zburătorit” – și, dacă îi simpatizează, se lasă prinse de către aceștia. Împreunarea se celebrează printr-un sărut, semn al logodnei simbolice. Acest obicei a dat naştere celebrei strigături “Dragobetele săruta fetele !”. Dacă tinerii respectă acest obicei, se vor bucura tot anul de belșug și vor fi ocoliți de febră și alte boli.

Sărutul dragostei – Dacă vor ca iubirea să rămână vie de-a lungul anului, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute în această zi specială.

Schimbarea norocului – Pentru tinerele singure, este suficient să atingă un bărbat de Dragobete pentru a-și schimba norocul.

Zăpada zânelor – În vremuri de demult exista obiceiul ca fetele tinere necăsătorite să strângă zăpada rămasă pe alocuri, zăpada cunoscută drept “zăpada zânelor”, să o topească și să-și clătească chipul, pentru a deveni la fel de frumoase şi atrăgătoare ca şi zânele.

Ziua distracției și a veseliei – De Dragobete, tradiția spune că nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, deoarece așa va fi tot anul și va atrage ghinioanele asupra lui. Atât băieţii, cât şi fetele au datoria de a se veseli în această zi pentru a avea parte de iubire întreg anul.

În ziua de Dragobete păsările nemigratoare se adună în stoluri, ciripesc, își aleg perechea și încep să-ți facă cuibul.

Dragobete marchează începutul vremii frumoase, a primăverii, a renașterii naturii. Oamenii se înseninează și lasă în urmă frigul și urâtul de peste iarnă.

Sursă:newsbv.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.