15 ianuarie – 170 de ani de la nașterea „Luceafărului poeziei româneşti”, Mihai Eminescu

Unul dintre cele mai de seamă genii pe care le-a putut oferi această țară, a fost, fără îndoială, poetul național Mihai Eminescu iar astăzi se împlinesc 170 de ani de la nașterea „Luceafărului poeziei româneşti”. Ziua de 15 ianuarie a fost aleasă ca Zi a Culturii Naţionale.

Mihai Eminescu s-a născut la Botoșani, la data 15 ianuarie 1850. Este al șaptelea copil la părinți și își petrece copilăria la Botoșani și Ipotești, casa părintească, devenită azi Casa Memorială.

Timp de opt ani urmează școala la Cernăuți, cu întreuperi însă. Părăseşte şcoala în 1863, revine ca privatist în 1865 şi pleacă din nou în 1866.

Se angajează ca funcționar public în diverse instituții din Botoșani sau se alătură trupei de teatru Tardini-Vlădicescu. 

Mihai Eminescu, fost Eminovici, are primele manifestări literare în 1866, când, în ianuarie, moare profesorul de limba română, Aron Pumnul, iar elevii scot o broșură în care apare și poezia  „La mormîntul lui Aron Pumnul” semnată M.Eminovici.

Iosif Vulcan este cel care îi schimbă numele în Mihai Eminescu, adoptat apoi de poet şi, mai târziu, şi de alţi membri ai familiei sale. În acelaşi an îi mai apar în „Familia” încă 5 poezii.

Mihai Eminescu ajunge sufleor şi copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiali apoi sufleor şi copist la Teatrul Naţional unde îl cunoaşte pe I.L.Caragiale. Continuă să publice în „Familia„, scrie poezii, drame (Mira), fragmente de roman ,”Geniu pustiu”, rămase în manuscris; face traduceri din germană.

Între anii 1869 şi 1862 este student la Viena. Urmează ca auditor extraordinar Facultatea de Filozofie şi Drept, dar audiază şi cursuri de la alte facultăţi. Se împrieteneşte cu Ioan Slavici; o cunoaşte la Viena pe Veronica Micle, apoi începe colaborarea la Convorbiri Literare; debutează ca publicist în ziarul Albina din Pesta.

Printre prietenii săi îl amintim pe Ion Creangă, pe care îl introduce în universul ”Junimea”.

Între anii 1877-1883 locuiește în București unde este redactor, apoi redcator-șef la ziarul Timpul. Sănătatea devine precară, dar această etapă coincide cu marile poeme – Scrisorile, Luceafărul.

Între 1883-1889 starea de sănătate i se înrăutățește, motiv pentru care  Eminescu scrie puțin, spre deloc.

 Pe 15 iunie, ora 3 dimineața, anul 1889, Mihai Eminescu moare, în casa de sanatoriul doctorului Șuțu, din București.

E înmormântat la Bucureşti, în cimitirul Bellu; sicriul e dus pe umeri de patru elevi de la Şcoala Normală de Institutorii.

Citate celebre ale lui Mihai Eminescu

Eminescu a marcat profund literatura română și prin citatele sale celebre care au dăinuit peste veacuri.

„Egalitatea nu există decât în matematică.” — Mihai Eminescu

„Ocazia e iute la fugă şi leneşă la întors.” — Mihai Eminescu

„Umanitatea începe în noi odată cu dezinteresul.” — Mihai Eminescu

„Menirea vieţii tale e să te cauţi pe tine însuţi.” — Mihai Eminescu

„Munca unui om se poate plăti. Caracterul, cultura lui, nicicând.” — Mihai Eminescu

„De aproape două mii de ani ni se predică să ne iubim, iar noi ne sfâșiem.” — Mihai Eminescu

„Între caracter şi inteligenţă n-ar trebui să existe alegere…” — Mihai Eminescu

„Mulţi lucrează, dar puţini gândesc.” — Mihai Eminescu

„Dacă nu pricepem ceva, să zicem mai bine că nu pricepem decât să-i dăm o explicaţie falsă.” — Mihai Eminescu

„Am înţeles că un om poate avea totul neavând nimic şi nimic având totul.” — Mihai Eminescu

surse: www.istoria.md,a devarul.ro, agerpres.ro, capital.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.