Eveniment important și o întâlnire emoționantă. Locuitorii satului Berivoi i-au avut ieri oaspeți pe câțiva localnici din Berevoeștii de Muscel, jud. Argeș. Întâlnirea  celor două comunități cu nume asemănătoare nu a fost una întâmplătoare, ci a fost prilejuită de lansarea unei cercetări realizată de Andrei Dumitrescu cu scopul de „a cunoaște istoria locurilor natale, pentru a-mi afla originea, pentru a mă apropia de înaintași. Din dorința de a ști de unde se trag înaintașii mei, de a cerceta despre istoria ardelenilor veniți peste munți, de la Berivoi, pentru a se stabili aici, pe muscelele Argeșului“. Astfel stă scris la începutul cărții „Berevoeștii de Muscel- Istorie, cultură, spiritualitate“, semnată de Andrei Dumitrescu și Alin Ionel Țintea, lucrare care, prin cercetările făcute de autori, demonstrează că cele două sate sunt legate prin strămoșii lor.

 

Andrei Dumitrescu din Berevoești de Muscel alături de familia lui conduce o afacere cu 300 de angajați la Berevoești, județul Argeș.

În 2015, din dorința sa de a ști de unde se trag înaintașii săi, de a cerceta despre istoria ardelenilor veniți  peste munți, de la Berivoi, care s-au stabilit pe muscelele Argeșului, a redactat prima lucrare al cărei subiect central a fost biserica rectitorită la Vatra Satului. După patru ani de noi studii și cercetări prin țară, un alt volum a văzut lumina tiparului, „Berevoieștii de Muscel – istorie, cultură, spiritualitate“, lucrare reprezentativă pentru că arată cum satul argeșan se leagă de Transilvania și în special de satul Berivoi.

Prezent la biserica cu hramul „Sfântul Nicolae“ din Berivoii Mici, alături de familia sa, Andrei Dumitrescu, ne-a declarat că „sângele m-a chemat“, atunci când l-am întrebat ce l-a determinat să facă această amplă cercetare.

 

Parcă vin la mine acasă întotdeauna, de câte ori vin în Berivoi. Am adus niște cărți despre istoria celor două sate. Berevoiești de Muscel și Berivoi de Ardeal. De aici din Berivoi au plecat strămoșii noștri. Patru au fost: Radu, Albu, Dragomir și Nan, în anul 1290 și erau neam de Basarabi. Am fost pe urmele acestora peste tot, am fost în Iași, Breaza, de unde a plecat Negru Vodă, care erau din același sânge, Basarabi, așa spun documentele și din acești voievozi, Radu Șerban, care e născut la Berevoiești, din Maria Monaha, cu Dumitru și Vasile, el a plecat în altă țară și a sosit la Curtea Domnitorului Mihai Viteazu, ca un om de încredere. Și el și vărul lui, Stroe Buzescu. După moartea lui Mihai Viteazu, rămâne voievodul Munteniei din 1603 până în 1611. Este înmormântat la Mănăstirea Comana, județul Giurgiu iar conacul lui lui l-am găsit în comuna Coieni, satul Mironești. Eu sunt industriaș, am o firmă în Berevoeiști pe care o conduc din 1973 și din 1991 am preluat-o în locație de gestiune, pe urmă am cumpărat și am dezvoltat. Avem 300 de muncitori și lucrăm cu uzinele Renault. Ceea ce m-a determinat să fac această cercetare, pot să afirm cu tărie că sângele m-a chemat“, ne-a spus Andrei Dumitrescu.

În biserica din sat, zeci de localnici din Berivoi au fost prezenți pentru a participa la slujba oficiată de preoții din Berivoii Mari, Berivoii Mici, părintele de la Mănăstirea Berivoi și preotul din Berevoești de Muscel. La final a fost lansată cartea semnată de Andrei Dumitrescu și Alin Ionel Țintea, carte ce a fost oferită în dar tuturor localnicilor din Berivoi prezenți la eveniment.

„Suntem astăzi în fața unui eveniment extraordinar, un eveniment de care noi nu ne-am învrednicit pentru a-l realiza. Însă cu ajutorul lui Dumnezeu, domnul Andrei Dumitrescu de la Berevoești, ne-a ajutat să fim părtașii de a avea înaintea ochilor, înaintea minții și a sufletului, o istorie și prin această istorie, un lucru extraordinar, care  face ca satul Berivoi, satul Berevoiești și tot neamul care a plecat de aici să dăinuiască în veșnicie“,  a spus pr. Adrian Gheorghe Dan, paroh în Berivoii Mici.

În semn de prețuire familia prof. Ioan Șuvăială din Berivoi  i-a dăruit un costum popular tradițional pentru a-l expune la Muzeul satului din Berevoești.

Evenimentul s-a încheiat cu o agapă la Căminul Cultural din sat și cu promisiunea că ori de câte ori vor avea ocazia, cele două comunități, despărțite de Munții Făgăraș, să se revadă cu bucurie în suflet.