foto. arhiva

Data de 13 Septembrie are o semnificație aparte pentru toți românii, este ziua în care sărbătorim pompierii, eroii zilelor noastre.

Cu această ocazie, vineri, 13 septembrie, pompierii îi așteaptă pe făgărășeni să sărbătorească împreună, de la ora 11.00, la Cetatea Făgăraș, unde va avea loc un ceremonial militar și religios, urmat de o paradă militară, constituită din șase plutoane, cu tehnica de intervenție.

În intervalul orar 12.00-13.00, pompierii au pregătit pentru făgărășenii prezenți la cetate, mai multe exerciții demonstrative, potrivit lct. col. Dorin Moldovan, comandantul Detașamentului de Pompieri Făgăraș.

Data de 13 Septembrie 1848 reprezintă un moment crucial în istoria României, este ziua în care compania de pompieri comandată de căpitanul Pavel Zăgănescu s-a ridicat, cu un curaj exemplar, împotriva trupelor otomane venite să înăbuşe Revoluţia, salvând prin jertfa lor, crezul neamului românesc. Astfel a fost scris ca pompierii militari să constituie, în Ţara Românească, nucleul viitoarei armate Române şi să dea, în această calitate, prima luptă pentru demnitatea României moderne.

De atunci şi până în prezent, pompierii militari au rămas acelaşi corp de elită în care rapiditatea, fermitatea şi temeritatea au fost puse în slujba apărării vieţilor şi bunurilor cetăţenilor, a siguranţei traiului de zi cu zi. Între meritele fruntaşilor Revoluţiei Paşoptiste în Ţara Românească se înscrie şi acela de a fi înțeles în mod just, raportul armată – popor şi de a atrage masele populare şi armata de partea revoluţiei; aşa spre exemplu, în rândul societăţii revoluţionare “FRĂŢIA” au intrat numeroşi ofiţeri ai armatei, printre care şi ofiţerii de pompieri IOAN DEVIOS şi PAVEL ZĂGĂNESCU.

Având strânse legături cu populaţia oraşului, cu diverşi meseriaşi – inclusiv cei care reparau utilajele de pompieri – soldaţii pompieri, recrutaţi ei înşişi din rândul unor astfel de meseriaşi şi conduşi de ofiţerii patrioţi, se vor afla în primele rânduri ale revoluţiei.

După declanşarea revoluţiei, sub presiunea maselor populare, domnitorul GHEORGHE BIBESCU a fost nevoit să iscălească “CONSTITUŢIA” cum era denumit Programul de la Islaz. Cu toate acestea, forţele reacţionare nu au renunţat la pretenţiile lor fără luptă, astfel că, la 19 iunie 1848, revoluţia a dat primele jertfe. Sprijinit de un grup de ofiţeri, Colonelul IOAN ODOBESCU – şeful oştirii, reuşea să aresteze o parte a membrilor Guvernului Provizoriu. Ştirea arestării s-a răspândit cu iuţeală şi a provocat spontan revolta populaţiei, care s-a ridicat la luptă înarmată cu diferite unelte, dar şi cu arme procurate chiar de la secţia de pompieri comandată de Căpitanul Pavel Zăgănescu. Acesta s-a dus el însuşi cu comanda şi armele şi s-a înfăţişat Guvernului, participând la eliberarea membrilor Guvernului provizoriu arestaţi şi la arestarea Colonelului Ioan Odobescu.

Amploarea evenimentelor revoluţionare, ataşamentul maselor şi al armatei au convins reacţiunea că, numai cu forţe proprii, nu poate sa înfrângă revoluţia, astfel că aceasta a făcut apel la forţe străine. Intrarea trupelor otomane invadatoare în Bucureşti a prilejuit unităţilor militare româneşti, printre care şi Compania de Pompieri, să înscrie unul dintre momentele înălţătoare ale Revoluţiei Române, încleştarea din Dealu Spirii devenind un simbol al luptei poporului roman pentru libertate şi independenţă.

Bătălia din Dealul Spirii a celor 166 de pompieri militari, împotriva celor aproape 6000 de soldaţi ai oştirii otomane veniţi să înăbuşe crezul neamului, reprezintă o dovadă incontestabilă a dârzeniei pompierilor români care şi-au apărat cu cinste onoarea şi libertatea, precum şi cauza revoluţiei. Proporţiile efectivelor angajate, durata şi vigoarea luptei, întreaga atitudine a ofiţerilor şi soldaţilor pompieri pe timpul acesteia, cât şi înregimentarea unora dintre ei în revoluţia românilor transilvăneni, sunt elemente ce conferă adevărata dimensiune a Bătăliei de la 13 Septembrie, care reprezintă proba virtuţilor patriotice şi ostăşeşti ale armatei romane şi ale pompierilor militari.

Acestor măreţe fapte de vitejie, marele istoric MIHAIL KOGĂLNICEANU le-a acordat o mare preţuire, afirmând la scurtă vreme faptul că “o oră de eroism a pompierilor din Dealul Spirii a făcut mai mult pentru cauza română decât toate scrierile noastre la toţi puternicii şi împăraţii”.

Înscrisă în cartea tradiţiilor de luptă ale poporului român ca pagina nepieritoare de glorie şi patriotism, ziua de “13 Septembrie” ne prilejuieşte evocarea bărbăţiei şi cutezanţei cu care pompierii militari din Bucureşti, alături de masele populare, împreună cu ostaşii Regimentului nr. 3 Infanterie, au apărat cauza Revoluţiei de la 1848, dovedind astfel lumii întregi că pe meleagurile noastre străbune arde mereu flacăra vie a dorinţei şi voinţei întregului popor de a-şi apăra şi păstra neatârnată fiinţa naţională, de a trăi şi munci într-o ţară liberă şi independentă. Data de 13 Septembrie 1848 reprezintă un moment crucial în istoria României, este ziua în care compania de pompieri comandată de căpitanul Pavel Zăgănescu s-a ridicat, cu un curaj exemplar, împotriva trupelor otomane venite să înăbuşe Revoluţia, salvând prin jertfa lor, crezul neamului românesc.

Astfel a fost scris ca pompierii militari să constituie, în Ţara Românească, nucleul viitoarei armate Române şi să dea, în această calitate, prima luptă pentru demnitatea României moderne.