De foarte mulți ani, statuia lui Badea Cârțan de lângă Casa Municipală de Cultură din Făgăraș a stat ascunsă undeva într-un con de umbră iar spiritul Bădiei aproape că s-a stins din inimile făgărășenilor. Încet, încet, spațiul din jurul statuii acoperea complet imaginea celui care a fost odată „dacul care a coborât de pe Columna lui Traian”. Tocmai de aceea, reprezentantele Asociației Ia Călătoare s-au gândit că a venit vremea ca Badea Cârțan să iasă la „iveală” iar povestea lui să inspire generațiile de acum și cele viitoare. Așadar, spațiul din jurul statuii a fost reamenajat iar astăzi, un sobor de preoți a oficiat o slujbă de pomenire în amintirea  ciobanului simplu care și-a dedicat întreaga viață pentru cel mai nobil ideal al românilor, unirea.

„Ceea ce am încercat să facem prin proiectul nostru, prin proiectul Asociației „Ia Călătoare” a fost să reamenajăm spațiul din jurul statuii. Am constatat în 24 ianuarie, când am făcut o depunere de coroane că accesul la statuie era îngreunat. Având în vedere că era acel gard verde mai puțin întreținut, aproape că statuia nu se mai vedea. Împreună cu doamnele de la asociație am încercat să facem spațiul mai prietenos. să punem în evidență statuia și în felul acesta să aducem respectul nostru pentru călătorul transilvănean cu care, într-un fel sau altul, ne identificăm prin activitățile pe care le facem în cadrul Asociației Ia Călătoare. Din aproape în aproape am ajuns la această zi în care peisajistica a fost schimbată și am pus și o placă comemorativă. Placa a fost donată Primăriei Făgăraș de către asociația noastră. Primăria a amenajat spațiul și sperăm ca rezultatul să fie plăcut făgărășenilor.”, ne-a spus  Anca Batiu, vicepreședinte „Ia Călătoare“.

Gheorghe Cârțan cunoscut și sub numele de Badea Cârțan s-a născut în 24 ianuarie 1849 în localitatea Cârțișoara din județul Sibiu.  A fost un țăran român autodidact care a militat activ pentru independența românilor din Transilvania. A reușit să aducă pe cărările ascunse ale Munților Făgăraș și Bucegi, circa 200 de mii de cărți, reviste și ziare, din România în satele din Transilvania. Cea mai demnă ispravă a sa a fost călătoria pe jos, în opinici,  până la Roma pentru a vedea cu ochii săi Columna lui Traian. Se spune că cei care l-au văzut dormind la poalele Columnei au avut impresia că un dac s-a coborât de pe columnă.

„Pentru noi el este călătorul transilvănean, cel care prin călătoriile sale a dus poveștile scrise sau nescrise ale neamului românesc. Asociația Ia călătoare, deși poate părem pentru unii retrograzi, noi încercăm să ne exprimăm și să ducem mai departe identitatea poporului nostru. Povestea sufletului românesc cusut pe pânză albă, ia asta înseamnă.  Când bunicile și străbunicile noastre coseau, fiecare semn are o semnificație. Și atunci, prin tot ceea ce facem, încercăm să ducem mai departe călătoriile lui Badea Cârțan.”, a mai declarat Anca Batiu.

Înainte de toate, Badea Cârțan ne-a demonstrat tuturor că spiritul românesc este unul cu totul aparte și că, prin credință, neamul românesc poate fi unit.

Am fost aici o mână de oameni. Eu cred că spiritul lui Badea Cârțan a fost printre noi și în noi. În timpul slujbei am avut acea senzație. Știți, se spune că rugăciunea pe care o faci pentru altă persoană, care nu ți-e din familie, care nu ți-e mamă, care nu ți-e tată, care nu ți-e copil, o faci pentru un străin, are putere mai mare. Nu l-am simțit pe Badea Cârțan ca fiind străin. Se spune că un om moare când îi moare numele. Și de asta spunem „Veșnică pomenire”, veșnica pomenire a unui nume bun care a fost Badea Cârțan.”, a mai spus Anca Batiu, vicepreședinte „Ia Călătoare“.

În anul 1911, la 62 de ani, Badea Cârțan s-a stins din viață, fără a mai apuca să vadă ziua întregirii tuturor românilor. A fost înmormântat în cimitirul de la Sinaia, pe mormântul său fiind trecute următoarele cuvinte: „Badea Cârțan doarme aici visând întregirea neamului său”.

 

(Aurel CSATO)