Sfântul Ilie se sărbătorește în fiecare an pe data de 20 iulie. Sf. Ilie este cinstit de creştini ca aducător de ploi, după ce, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani şi jumătate de secetă, dar şi ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, atestată prin numeroase tradiţii şi datini. 

Potrivit etnografilor, cele mai spectaculoase sărbători și practici tradiționale dedicate Soarelui și focului sunt grupate în calendarul pastoral la miezul verii, acolo unde patronează Sântilie, un adevărat Helios pentru plaiurile carpatice. Există multe legende legate de Sfântul Ilie și puterile sale miraculoase. Se spune că în cer Sfântul Ilie cutreieră norii, fulgeră şi trăsneşte dracii cu biciul său de foc, pentru a-i pedepsi pentru răul care l-au pricinuit. Şi, pentru că dracii înspăimântaţi se ascund pe pământ prin arbori, pe sub streaşina caselor, în turlele bisericilor şi chiar în trupul unor animale, Sfântul Ilie, aflat într-o căruță trasă cu cai de foc, trăsneşte năprasnic, pentru a nu-i scăpa nici unul dintre ei. Se spune că Sfântul Ilie umblă mereu și întreabă când e ziua lui, pentru a arunca pe pământ fulgere și trăsnete sau potop de foc (arșiță). De aceea, Dumnezeu îi ascunde lui Ilie data exactă. Credința populară spune că la Sfântul Ilie morții se întorc din nou în gospodării. Mărul este pomul Sf. Ilie, de aceea nu se mănâncă mere noi până în această zi. Oamenii adună copiii în jurul merilor și îi lasă să culeagă câte fructe doresc, spre bucuria sufletelor răposaților. Tradiția mai spune că dacă nu sunt duse la biserică primele fructe, atunci copacii nu vor mai rodi în anul viitor. Se dau de pomană mere, plăcinte cu miere și dovlecei. Coliva se face, din această zi, cu grâu nou. Dacă va tuna în ziua aceasta, toate alunele vor seca, iar toate celelalte fructe vor avea viermi. Se mai spune că de Sf. Ilie este bine să mănânci boabe de grâu nou, cu lapte și miere, pentru a avea și la anul recoltă bogată. De Sf. Ilie, femeile duc la biserică busuioc și-l pun la iconostas. La sfârșitul slujbei, îl iau și îi dau foc, iar cu cenușa lui se freacă în gură copiii, când au bube. La revărsatul zorilor, se culegeau ierburi de leac, care se duceau apoi acasă și se puneau la uscat la umbră, pe prispă sau în cămară. Înaintea acestei sărbători se încheie obiceiurile de invocare a ploilor. Sf. Ilie este considerat și patronul apicultorilor: în această zi, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, activitate cunoscută sub denumirea de „retezatul stupilor”.

Credințe populare și superstiții

Se spune în popor că diavolii se ascund mai mult în lemnul de carpen, de aceea acest lemn nu este folosit în gospodărie şi e bine să nu se ascundă nimeni sub un carpen, pe vreme de furtună.

Dacă în ziua de Sfântul Ilie este furtună, nu trebuie să se deschidă nici uşile nici geamurile caselor, ca nu cumva să se ascundă vreun diavol ce fuge de furia Sfântului. În unele zone din Moldova, se mănâncă grâu nou fiert, cu miere. Dacă grâul nu a fost treierat până în ajunul acestui praznic, femeile îşi pun hainele de sărbătoare şi merg să secere câţiva snopi de grâu pe care apoi îi scutură de boabe, pisează grâul şi îl fierb pentru a-l consuma cu miere.

În alte zone se mănâncă fructe proaspete, pentru a fi sănătos tot anul ce va urma. Merele nu se consumă decât după ce au fost duse la biserică. Se spune că acela care muşcă din măr înainte de a fi sfinţit va avea parte după moarte numai de mere şi, când va dori să le atingă, vor dispărea. Merele sfinţite vor deveni de aur pe lumea cealaltă.

Fetele nemăritate se duc pe ascuns în lanurile de cânepă şi se tăvălesc goale prin rouă. Dacă noaptea vor visa cânepă verde înseamnă că se vor mărita cu băieţi tineri, iar dacă vor visa cânepă uscată se vor mărita cu cineva mai în vârstă.

În dimineaţa acestei zile se culeg plante de leac, în special busuioc, care se pune la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Tot acum se culeg şi plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece

Se crede că, dacă tună de Sântilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi

În această zi nu se lucrează de teama pagubelor (trăsnete, ploaie, grindină)

Tot azi se strânge mierea din stupi, se duc fagurii la biserică spre binecuvântare şi se împart de pomană

SURSA: MYTEX.RO