foto: Doxologia

În Duminica a treia după Paști, cea de astăzi, numită și Duminica Femeilor Mironosiţe, Biserica Ortodoxă prăznuiește pomenirea femeilor purtătoare de mir sau de aromate, numite și uceniţele Domnului, femeile curajoase, care au participat la Răstignirea Mântuitorului, apoi s-au îngrijit să-I ungă trupul cu mir, asta în timp ce ucenicii se ascundeau, de teama persecuțiilor.
Patriarhul Daniel adresează un mesaj de recunoştinţă femeilor şi mamelor creştine, făcând referire la modelul femeii credincioase care devine pentru popor „o pildă de dăruire şi de responsabilitate, întrucât aduce pace şi bucurie în familie şi promovează speranța şi demnitatea în societate”.„În mod deosebit menționăm azi preotesele, educatoarele şi învățătoarele din satele românești”, precizează Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în mesajul său făcând referire la anul omagial 2019. Indiferent că este vorba de mame responsabile sau „rugătoare şi lucrătoare în mănăstiri, femeile creştine evlavioase şi curajoase au fost mărturisitoare ale credinţei şi promotoare ale comuniunii şi ale dărniciei sau generozității”. La final, Patriarhul României adresează „felicitări, mulţumiri și binecuvântări tuturor femeilor care cultivă și mărturisesc, prin rugăciune, prin cuvânt şi faptă, credința în Hristos – Domnul Cel răstignit și înviat, oferind multă lumină şi bucurie în viața Bisericii, a Familiei și a Societății”.

În această duminică este elogiat curajul femeilor mironosițe ce au fost de față la Răstignirea Domnului pe când cei 11 apostoli, cu excepția Sfântului Ioan Evanghelistul, erau ascunși. Din fața tuturor altarelor ortodoxe se va da citire pericopei din Sfânta Evanghelie după Marcu ce vorbește despre îndrăzneală, grija față de cei „adormiți” și nu în ultimul rând despre „bărbăția femeiască”. Sfântul Evanghelist Marcu menţionează trei dintre ele: Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov și Salomeea; iar din Evanghelia Sfântului Evanghelist Luca aflăm că mai era cu ele și Ioana. Sf. Evanghelie relatează că pe când cei 11 Apostoli, bărbați, erau ascunși de frica iudeilor, femeile mironosițe au fost cele care s-au îngrijit, conform tradiției iudaice, de trupul mort al Mântuitorului Hristos. Nu aveau nimic care să să le apere de cei ce L-au răstignit pe Hristos, însă mai presus de toate au avut încredere, credință că vor reuși și acel simţ al datoriei faţă de cei morţi. Dragostea lor pentru Mântuitorul Hristos le-a fost răsplătită prin bucuria găsirii Celui pe Care îl căutau ca pe un mort, Înviat. Primul cuvânt al lui Iisus după Învierea Sa a fost adresat lor, femeilor mironosiţe: „Bucurați-vă! Nu vă temeţi!” și ele au fost primele care au primit de la înger vestea Învierii Mântuitorului Hristos. Contrar sensului peiorativ atribuit de modernitatea contemporană cuvântului mironosiță – cineva care simulează nevinovăția, inocența – ele reprezintă, alături de Maica Domnului, modelul femeii creștine, care lăsând deoparte grija cea lumească au avut credința că ceea ce vor face este absolut necesar și nu trebuie nicidecum neglijat. Credința lor este una de admirat, este de dorit puterea lor sufletească și nu în ultimul rând de urmat în viața de zi cu zi.