Proprietarii de terenuri și primarii din Țara Făgărașului se opun înfiinţării Parcului Naţional Făgăraş în forma propusă. Mesajul a fost transmis miercuri, la Braşov, în cadrul unei întâlniri organizate de Fundaţia Conservation Carpathia  şi de Fundaţia ProPark Braşov, prin care acestea au dorit să le prezinte reprezentanţilor autorităţilor locale şi proprietarilor de păduri proiectul „Împreună  refacem  natura  pentru comunităţi în Munţii Făgăraş”, dar şi să poarte discuţii legate de propunerea de a avea un parc naţional în acest masiv. 

Întâlnirea nu s-a desfăşurat aşa cum au anticipat organizatorii, încă de la început fiind o discuţie aprinsă, în care Fundaţia Conservation Carpathia a fost acuzată de participanţi că „vrea să ne ia pădurile”, scrie bzb.ro.

 

 

Moderator al discuţiilor a fost reprezentanta Fundaţiei ProPark, Erika Stanciu care, în ceea ce priveşte înfiinţarea parcului naţional Munţii Făgăraş, a amintit că există un memorandum aprobat de Guvern în anul 2016, dar şi un proiect de Hotărâre de Guvern din anul 2005, iniţiat la momentul respectiv de consiliile Judeţene Braşov, Sibiu, Vâlcea şi Argeş.

Dumitru Flucuș, primarul comunei Șinca Nouă: „Dacă acest parc naţional s-ar face, zecile de sate de jur şi-ar închide porţile“

Dacă acest parc naţional s-ar face, zecile de sate de jur şi-ar închide porţile. Asta a încercat odată şi Ceauşescu, să radă satele din munţii Făgăraş sau să le taie apa, ca, dacă ar mai fi partizani, să nu aibă logistica necesară. (…) Dacă acest parc s-ar face acum, oamenii din zonă nu ar mai avea nici lemn de foc, nici unde să meargă la cules de ciuperci, nici unde să meargă la plimbare”, a spus primarul comunei Şinca Nouă, Dumitru Flucuş, citat de bizbrasov.ro.

Florin Ioani, primar al comunei Viștea:  „Dacă aceste fundații au scop caritabil, care este motivația pentru care cumpără zeci de mii de hectare? “

„ În 2016, s-a aprobat un Memorandum de Guvernul României, Guvernul Cioloș iar acum fundația Carpathia urmează pașii, ca ulterior să fie emis un act de înființare a acestui parc național. Nici la momentul în care a fost propus acest Memorandum nu am fost întrebați, nici în momentul de față nu am fost întrebați, doar invitați, pentru a ni se prezenta ceva. Studiile de fundamentare pe care vor să elaboreze această strategie sunt făcute de ei, finanțate de  fundații străine, iar în momentul de față au cumpărat suprafețe semnificative, vorbim de peste 20.000 de ha, în zona Munților Făgăraș. În primul rând sunt foarte suspecți în ideea faptului că în momentul de față, în forma în care funcționează ei, au dobândit foarte multe proprietăți, în ideea că vor să le conserve. Adică, povestea e frumoasă, că vor să protejeze natura, prinde foarte bine, dar ca fapt concret, ei ajung la restricții pe care vor să le impună în zona noastră. Oamenii o să fie dezinteresați în momentul în care ai restricții și nu mai poți să dispui de proprietatea ta, ești dispus să o vinzi și ei sunt dispuși să o cumpere, pentru a deveni proprietari pe cât mai multe suprafețe din Munții Făgăraș. Toți proprietarii, fie UAT-uri, fie asociații, composesorate au votat și în unanimitate și au respins ideea înființării acestui parc național, pentru că ar aduce foarte multe deservicii comunităților. În primul rând suntem într-o zonă în care aproape 6 luni dintr-un an, locuințele trebuie încălzite și sunt dependente de lemnul de foc, de lemnele de construcții. De asemenea, avem pășunatul alpin, unde ținem animalele de sute de ani. În parcurile naționale care funcționează astăzi în România există restricții, oamenii nu mai pot să scoată animalele și să folosească aceste proprietăți, ceea ce va aduce un total deserviciu comunităților. Dacă aceste fundații au scop caritabil, care este motivația pentru care cumpără zeci de mii de hectare? Noi spunem că este un atentat la siguranța națională, pentru că foarte multe terenuri din România au fost vândute și sunt niște metode ca ei să intre aici la noi, să creeze interdicții, ca ulterior să poată să cumpere terenuri. Noi trebuie să gestionăm și nicidecum o asociație sau o fundație străină, să vină să ne gestioneze și să ne spună ce să facem. În spatele fundației sunt miliardari ai Europei, ai Americii iar ei vin, au un scop precis să acapareze suprafețe de pădure, de pășuni. Îi interesează și partea de resurse, de zăcăminte din Țara Făgărașului. Probabil au și alte informații despre resursele ce se găsesc în acești munți și chiar dacă astăzi la nivelul României, resursele țin de statul român și nu de proprietarii care sunt pe pădure sau pășune,  în America și în alte țări din Europa nu este așa. Și cu siguranță se poate modifica și legislația, astfel încât să poată dobândi și resursele din Munții Făgăraș“

Viorel Grusea, primarul comunei Comăna: „Țara Făgărașului este specială și s-a demonstrat asta!“ 

„Nu este vorba că primarii din Țara Făgărașului nu au fost de acord cu înființarea Parcului național Munții Făgăraș. Primarii au fost și ei invitați și au participat la ședință în calitate de reprezentanți ai comunităților și ai proprietarilor de terenuri și chiar în calitate de cetățeni, proprietari de terenuri. Pe lângă primarii din localitățile Țării Făgărașului, au fost foarte mulți președinți de composesorate, de terenuri agricole. Orice societate comercială, orice persoană fizică sau juridică poate avea orice fel de inițiativă, noi nu suntem împotriva inițiativei acestei asociații de a încerca să facă ceva, dar s-a spus foarte clar și susțin acest lucru și ca să inițiezi un astfel de demers în primul rând trebuie să ai o discuție cu proprietarii terenurilor respective. Când ai o discuție cu proprietarii terenurilor respective și sunt informați și dacă vezi că pasul bate pe loc, tu te duci mai departe, ignorând părerea proprietarilor, deja e o mare problemă.Mai mult decât atât, nu are nimeni nimic împotriva faptului că dânșii cumpără terenuri, am înțeles că au peste 20.000 de hectare de terenuri. Foarte bine! Dar ideea e că nu e prost cine cumpără, ci cine vinde. Mai mult, vreau să spun că dânșii vin să ne învețe pe noi cum să ne conservăm zona, cum să ne protejăm fauna, pădurile și așa mai departe, pe când la ei nu mai au așa ceva iar noi avem din belșug și asta nu înseamnă că nu am știut să o gestionăm. Și chiar dacă va trebui vreodată să se înființeze un parc, să-l înființăm noi, noi proprietarii să ne grupăm, Asociația Țării Făgărașului sub altă formă de organizare că sunt terenurile noastre. Nu avem nevoie să vină alții să ne facă protecție. Mai mult decât atât și am spus-o și la întâlnire și o spun și acum: haideți un pic să luăm exemplu exact de la statul austriac și să vă spun la ce mă refer: statutul composesoratului din satul Crihalma și celelalte sate este făcut după model austriac, adică nimeni din afara proprietarilor, membrilor nu are voie să cumpere și membrii au voie să cumpere între ei, dar niciunul mai mult de 5%, deci ne-au învățat foarte bine să ne protejăm. Atunci la fel cum știu austriecii să-și protejeze proprietățile, așa încercăm și noi să ne protejăm proprietățile noastre și nu știu de ce și acum fac un apel la instituțiile statului care ar trebui să fie foarte atente la astfel de manifestări și mă refer la instituțiile unde marea majoritate a celor care lucrează la acele instituții sunt români adevărați. Poate spuneți că spun cuvinte mari, dar nu sunt. Fac apel la acele instituții să fie foarte atente la aceste probleme și nu vorbim neapărat de această fundație, ci la astfel de inițiative, pentru că au venit proprietari de composesortate din zona Vâlcea, din Rezervația Piatra Craiului și acei gospodari, crescători de animale nu mai au voie să pășuneze pe pășunile care sunt ale lor. Odată ce ai dat în administrare, la revedere! De asemenea am vorbit cu un primar dintr-o localitate din Argeș, nu mai rețin numele, care ne-a spus că are 21.000 de oi în comună și acele oi nu mai au unde să pășuneze și terenurile sunt ale lor, dar sunt în interiorul parcului respectiv și nu mai pot să decidă ce să facă cu terenurile lor, ceea ce mi se pare anormal. De asemenea, nu își dau seama ce impact social și economic dezastruos  este pentru zonă. Majoritatea oamenilor din Țara Făgărașului au ca sursă de încălzire lemnele. Nu o să mai ai voie să te duci, să tai lemne din pădurea ta. Sunt o grămadă de lucruri care trebuie luate în considerare. Fac apel la instituțiile care trebuie să fie atente la acest gen de inițiative, să-și culeagă foarte bine informațiile și să-și dea seama la pericolul la care se expune această zonă  vizavi de înființarea acestui parc. Nu vreau să se creadă cumva că locuitorii Țării Făgărașului sunt împotriva păstrării biodiversității pădurilor etc, nici vorbă de așa ceva, dar dacă trebuie să le gestionăm, să le gestioneze instituțiile statului român, care sunt abilitate să facă așa ceva. Și dacă trebuie să înființăm un parc, o rezervație naturală în Munții Făgăraș, să o facă instituțiile abilitate din Țara Făgărașului, pentru că noi de atâta timp am spus să ne păstrăm și faună, flora și pădurea. Și vreau să vă mai spun un lucru pe care l-am spus și în ședință și dacă nu și-au dat seama de-a lungul istoriei, poate își vor da seama până la urmă, faptul că Țara Făgărașului este cu totul specială. Trăim noi în România, dar Țara Făgărașului este specială și s-a demonstrat asta și se știe din istorie“.

Claudiu Motrescu, primarul comunei Beclean: „Primarii nu sunt de acord și nici composesoratele“

Primarii nu sunt de acord și nici composesoratele care au fost prezente prin reprezentanții lor. Și cu atât mai mult au fost reprezentanți și din alte județe care le-au spus că pe unde au trecut, au umblat numai cu lucruri slabe. Un lucru important de știut e că în America, parcul Yellowstone e total suprapus peste suprafața statului. Nu e nimic privat. Nu exista nici o comunitate pe suprafața parcului. Iar parcul este administrat de stat.  Asta e diferența majoră între Făgăraș si Yellowstone. Acolo nu au de suferit comunitățiile“

Erika Stanciu, reprezentanta Fundaţiei ProPark a afirmat în cadrul întâlnirii că într-un parc naţional nu este interzisă exploatarea resurselor de către localnici, dar nu a mai fost lăsată să ofere mai multe detalii. Totodată, ea a afirmat că „cele două fundaţii nu existau în momentul în care consiliile judeţene au avut iniţiativa înfiinţării parcului naţional. Nu am spus că acele iniţiative mai sunt în vigoare. Au existat, au fost reluate, iar intenţia noastră era ca astăzi să vedem dacă se doreşte să mergem împreună în această direcţie şi să vă spunem care sunt avantajele pe care le vedem pentru zonă, pentru că ţara asta are o valoare absolut deosebită şi cu natura asta putem face miliarde de euro. Nu o putem face noi, nici Fundaţia Carpathia, nici Fundaţia ProPark. O pot face cei care locuiesc acolo. Asta încercăm să vă spune, dar, dacă nu doriţi nici un fel de colaborare, nu este nici un fel de problemă”. Participanţii au răspuns cu aplauze ironice, scrie bzb.ro.

Preşedinta din Austria: „Văd că mă consideraţi duşmanul vostru”
Directorul executiv al Fundaţia Conservation Carpathia, Barbara Promberger (o austriacă stabilită în România în urmă cu 25 de ani), a încercat să explice că intenţia ei este de a iniţia un dialog privind viitorul Munţilor Făgăraş şi că doreşte ca în acest masiv să nu se ajungă ca în Germania sau Austria, unde aproape că nu mai există peisaje sălbatice.
Unul dintre primari a întrebat-o pe reprezentanta fundaţiei de ce nu a mers în Austria pentru a salva pădurile.
Un alt subiect de discuţie a fost faptul că Fundaţia Conservation Carpathia cumpără pădure sau terenuri degradate pe care doreşte să le renatureze şi să le conserve. Primarii nu au văzut cu ochi buni această strategie, mulţi dintre ei spunând că „vin austriecii să ne cumpere pădurea”, aluzie la staff-ul austriac al ONG-ului.
„Văd că mă consideraţi duşmanul vostru”, a fost răspunsul directorului executiv al fundaţiei, potrivit sursei citată.

Un punct de vedere referitor la această întâlnire, dar și un răspuns referitor la temerile primarilor și ale proprietarilor de terenuri a fost cerut și reprezentaților Fundației  Conservation Carpathia, care ne-au transmis că mâine vor reveni cu informațiile cerute.

Reamintim că Guvernul a aprobat în septembrie 2016 inițierea procesului de înființare a Parcului Național Munții Făgăraș ca un parc emblematic al României și Europei, conform unui memorandum adoptat  în ședința Executivului.

Actul normativ prevede etapele necesare pentru constituirea acestui nou parc național, care se vor derula în perioada octombrie 2016 – 2020. Totodată, în acest scop, va fi creat un grup de lucru interministerial, sub coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, responsabil cu activitățile de analiză, aprobare și planificare.

Parcul Național Munții Făgăraș va constitui cel mai important rezervor de biodiversitate din Munții Carpați cu 27 de tipuri de habitate naturale, 6 specii de mamifere, 3 de amfibieni, 4 de pești, 13 de nevertebrate și 66 de plante endemice, toate de interes european, rezervor de apă curată cu debit constant și cel mai mare bazin forestier al României. Sub raportul suprafață/bogăția biodiversității, această arie va deveni un veritabil “Yellowstone European”.

România are 13 Parcuri Naționale cu o suprafață totală de aprox. 317.500 ha, care reprezintă 1,5% din teritoriul României, la nivel european existând 271 parcuri naționale care acoperă 2,8% din suprafața Europei.

https://www.facebook.com/ioana.bogdan.77/videos/10210839130292868/

https://www.facebook.com/ioana.bogdan.77/videos/10210839233895458/

În urma declarațiilor vizavi de această întâlnire și despre proiectul Parcul Național Făgăraș, reprezentanții Fundației Conservation Carpathia ne-au transmis următoarele:

„Miercuri, 8 mai 2019, începând cu ora 11.00, în cadrul sălii de conferințe 120, la Consiliul Județean Brașov am invitat factorii interesați din județul Brașov la o întâlnire de prezentare a proiectului “Împreună refacem natura pentru comunități în munții Făgăraș”. Invitația a fost adresată proprietarilor sau autorităților locale de pe raza sitului Natura 2000 Munții Făgăraș.

În cadrul întâlnirii ne-am propus să discutăm pe trei teme:

  1. Activitatea Fundației Conservation Carpathia și rezultatele de până acum.

Fundația Conservation Carpathia este un ONG românesc, înfiintat în 2009, care își bazeaza activitatea pe 5 piloni:

  • Conservare păduri: avem 22.000 de ha în Piatra Craiului, Făgăraș și Leaota și sunt păzite de ocolul silvic propriu. Pădurile sunt înscrise la Oficiul Cadastral ca păduri în conservare și sunt protejate atât de statutul fundației, dar și de măsuri suplimentare: 2.350 ha au fost introduse în zona de protecție strictă a Parcului Național Piatra Craiului; 4.500 ha sunt introduse în zona de non-intervenție în Planul de management al Sitului Natura 2000 Munții Făgăraș și alte câteva sute de hectare sunt introduse deja în Catalogul Național al pădurilor virgine sau urmează să fie introduse.
  • Reconstrucție ecologică: din 2012 până în prezent am cumpărat peste 600 de hectare de păduri tăiate râs acum 10-12 ani, pe când se aflau în proprietatea altor persoane fizice. Am efectuat activități complexe de reconstrucție ecologică, ce au cuprins: inventarieri ale vegetației existente, analiza tipurilor de pădure naturale din trecut, producția de puieți forestieri din specii aferente compoziției naturale a pădurilor și plantarea a peste 1,8 milioane de puieți (fag, brad, molid, ulm, paltin, scoruș, anin). De asemenea, s-au refăcut circa 24.000 metri liniari de drumuri erodate, pe care s-a exploatat masa lemnoasă.
  • Protecție animale sălbatice: gestionăm două fonduri cinegetice pe o suprafață de 24.000 ha, în estul munților Făgăraș, unde nu am desfășurat vânătoare pentru trofee sau sportivă. Acționăm pentru protejarea faunei, pentru minimizarea în primul rând a conflictelor om-animal sălbatic și pentru determinarea corectă a populației de lupi, urși și râși, prin analize ADN. Am oferit gratuit în zone cu grad ridicat de risc (inclusiv stane) garduri electrice, am oferit inclusiv compensații private pentru pagube produse de mistreți, am eliminat din populația de mistreț exemplare care au produs pagube în proprietățile oamenilor, direct la locul și momentul “faptei” și am avut rezultate pozitive.

Comunități locale și comunicare: conceptul de conservare nu poate fi implementat fără a avea în vedere importanța implicării oamenilor. Toate activitățile FCC sunt bazate pe resursele umane din localitățile unde ne desfășurăm activitatea. În multe sate, în ultimii 20 de ani nu putem vorbi de o îmbunătățire majoră a condițiilor de trai: mulți oameni lucrează în țări străine și niciun viitor nu

  • poate fi clădit în acest mod. Un nou concept, o altă viziune nu reprezintă o amenințare, ci o oportunitate de a construi o economie sustenabilă pentru localnici. Fundația are 70 de angajați permanenți și, în plus, angajează în regim sezonier peste 200 de oameni din comunitățile locale.

 

  • Dezvoltare de afaceri verzi: este vital să învățăm să trecem de la economia extractivă, la o economie verde, bazată pe afaceri durabile, prietenoase cu mediul, care să aducă venituri comunităților locale și ariilor protejate. Rezultatele tehnice si financiare ale FCC sunt publice și auditate de autoritatile din domeniu.

 

  1. Prezentarea proiectului anunțat oficial în luna februarie 2019, în care vom desfășura diferite activități, în mod deosebit în zona în care deținem proprietăți:

 

În următorii cinci ani, fundația își va concentra acțiunile pe diverse activități: implementarea unui program de diminuare a conflictelor om–animale sălbatice (garduri electrice, înființarea unei echipe de intevenție rapidă care să rezolve atacurile animalelor sălbatice în zonele din gestiunea FCC și oferirea de despăgubiri pentru proprietari), reintroducerea zimbrului pe Valea Dâmboviței, reconstrucție ecologică a habitatelor degradate (păduri, pășuni), pregătirea și instruirea micilor afaceriști locali, crearea unei platforme consultative cu comunitățile locale. Acest proiect va beneficia de finanțare din partea Endangered Landscapes Programme (Programul pentru Peisaje Amenințate), administrat de Cambridge Conservation Inițiative și finanțat de fundația Arcadia, un fond caritabil creat de Peter Baldwin și Lisbet Rausing.

Endangered Landscapes este un important program european de conservare a naturii suntem mândri că un proiect românesc este unul dintre cele opt selectate de pe întregul continent.

  1. Discuție liberă cu participanții despre viitorul masivului Făgăraș, despre opiniile reprezentanților din comunitățile învecinate sitului Natura 2000 munții Făgăraș, despre problemele și strategia locală, în contextul unui potențial parc național.

Agenda întâlnirii  de ieri nu a putut fi respectată, din cauza lipsei comunicării reale și a diferențelor de opinie asupra subiectului legat de un viitor parc național. Este normal să existe păreri contradictorii, dar este important să ne ascultăm reciproc, pentru a ne cunoaște punctele de vedere.“

Despre cum au intrat în posesia a 20.000 de ha de păduri, dar și despre restricțiile din aceste zone, reprezentanții Conservation Carpathia spun:

„Pădurile aflate în protecția grupului CARPATHIA sunt cumpărate direct de la proprietari privați, persoane care au dorit să vândă, la un preț corect al pieței, similar cu cel oferit de alte persoane interesate (exploatatori).  Proprietarul privat interesat să înstrăineze imobilul aflat în proprietatea să, este obligat prin lege să solicite Statului român manifestarea dreptului de preemțiune (Statul este primul care are drept de cumpărare a imobilelor fond forestier) și obține, de cele mai multe ori, posibilitatea legală de a înstrăina imobilul, respectiv de a încheia valabil actul de vânzare-cumpărare. Doar dacă Statul român, care deține întâietate, nu cumpără pădurea, în acel moment proprietarul privat poate înstrăina bunul altei părți interesate.

Dintr-un total de peste 22.000 ha avem îngrădite două proprietăți de mai puțin de un hectar, unde FCC a plantat arbori pentru a restaura galeriile de anin originale, care au existat de-a lungul râului Dâmbovița. Împrejmuirea a fost necesară, deoarece animalele domestice aflate pe drumul lor spre pășunile alpine, ar distruge altfel aceste plante tinere. FCC a mai realizat o împrejmuire de 400 m de gard de-a lungul unei pășuni alpine pentru o pădure de 60 ha, care a fost în mod ilegal tăiată în 2008, ulterior plantată de FCC (în 2013) şi în care animalele domestice intrau în mod regulat şi o distrugeau. Am mai instalat un gard lung de 4 km pe Valea Domogled, unde FCC a cumpărat cea mai mare suprafață de pădure tăiată ras: 106 ha. În 2018 și 2019 am replantat-o, dar, pentru că în vecinătate sunt ciobani crescători de animale domestice, am restricționat accesul în aceeasta zona, pentru a-i da o șansă noii păduri să crească. De altfel, pășunatul în fondul forestier este ilegal, fiind interzis prin Codul silvic.

În ceea ce privește restricțiile în parcurile naționale din România, există exemple multiple (Piatră Craiului, Retezat, Cozia etc) unde se practică pășunatul, utilizarea resurselor (ciuperci, fructe de pădure, exploatare forestieră) sau unde se pot desfășura activități turistice, pe trasee. Așadar, din persepectivă unui potențial parc național, restricțiile nu ar putea fi impuse peste voință proprietarilor, mai ales când aceștia sunt implicați direct în procesul de desemnare (conform reglementărilor privind înființarea unui parc național).“

Mai multe detalii, în ediția tipărită a ziarului Făgărașul Tău.