Țara Făgărașului are șansa unei dezvoltări durabile, cu fonduri de la Uniunea Europeană. La inițiativa Primăriei Făgăraș, s-a elaborat Strategia de Dezvoltare Durabilă a Microregiunii Țara Făgărașului, document ce conține un set de măsuri teritoriale, cu scopul asigurării unor condiții atractive de viață pentru populație și susținere a dezvoltării economice. Luni, 25 februarie, în prezența comisarului european Corina Crețu, s-a prezentat această strategie. Întâlnirea de lucru a avut loc la Cetatea Făgăraș și a reunit primarii din Țara Făgărașului, dar și din Sibiu, alături de reprezentanții Consiliilor Județene din Brașov și Sibiu.

Primarii din Țara Făgărașului, dar și din judeţul Sibiu, cei care  conduc localitățile care au aparținut în trecut de fostul județ Făgăraș, au dat mână cu mână pentru dezvoltarea zonei noastre, prin punerea în practică a unei strategii de dezvoltare, cu fonduri de la Uniunea Europeană. Pe modelul altor regiuni din statele europene, dar și pe modelul, singurul în acest moment din România – Deltei Dunării – Microregiunea Țara Făgărașului s-ar putea dezvolta unitar, cu fonduri acordate de la Bruxelles. Luni, 25 februarie, factorii implicați în acest demers s-au întâlnit în Cetatea Făgăraș, cu comisarul european Corina Crețu.

„ Autoritățile din zonă pot oferi exemple de bune practici“

Ședința de lucru a avut loc în Sala Tronului și a reunit primari din 33 de localități, dar și conducerea Consiliilor județene Brașov și Sibiu.

„Mă bucur să vă văd astăzi aici, în acest oraș minunat, Făgăraș. Am avut o întâlnire extrem de benefică și constructivă cu reprezentanți ai administrației locale Sibiu, Brașov și Făgăraș. Cele două județe, știți foarte bine, sunt foarte dinamice, dar acordăm o atenție specială și localităților și de aceea le mulțumesc celor 33 de primari care au fost prezenți, din cele două județe, care fac parte din această regiune vibrantă și care reușește să atragă fonduri europene. Cred că nu greșesc dacă afirm că autoritățile din zonă pot oferi exemple de bune practici nu numai pentru întreaga țară, dar și pentru alte țări din centrul și estul european, pentru modul cum au folosit fondurile europene. După câțiva ani de folosire a fondurilor europene, au ajuns la concluzia de realizare a acestei strategii care este, după părerea noastră și a experților de la Comisia Europeană, o strategie foarte bine fundamentată care se bazează în primul rând pe ceea ce noi numim acolo strategia pentru dezvoltare inteligentă, o strategie durabilă“, a declarat comisarul european Corina Crețu.

Un proiect important, realizarea drumului rapid Mândra- Șelimbăr

Strategia de dezvoltare Durabilă presupune un set de măsuri pentru dezvoltarea economică a întregului teritoriu cuprins în limitele Microregiunii și mai exact regiunea cuprinsă între fostele granițe ale județului Făgăraș. Cel mai important proiect vizat este finanțarea drumului rapid de la Mândra la Șelimbăr, cu fonduri alocate Microregiunii. Autoritatea de management să fie creată la Făgăraș, astfel că proiectele vor fi scrise și depuse la aprobare la Făgăraș, ghidurile și cele necesare să fie elaborate de această autoritate.

„După vizita doamnei comisar european Corina Crețu, am încredere sută la sută că această strategie va fi implementată și va fi finanțată. Orice strategie, oricât de frumoasă ar fi în teorie, dacă nu găsim finanțare să o implementăm, ea rămâne pe hârtie. Astăzi, după întâlnirea tehnică, am încredere că această strategie va fi finanțată de Comisia Europeană. Nu cred că există vreun primar în Țara Făgărașului care să refuze să intre în această asociație, asociație înființată special conform acelui mecanism ITI, de atragere a fondurilor pentru a implementa acel mecanism. Guvernul României și-a dat acordul verbal ca această strategie va avea acordul prin Hotărâre de Guvern. Așa cum spunea și doamna comisar, prin negocierea cu cele 27 de state, României o să-i crească alocarea financiară cu 8%. Cei 8% din cele 42 de miliarde de euro pe care le-a avut în exercițiul trecut, de acolo se pot aloca bani și pentru strategia Microregiunii Țara Făgărașului . În urma acestei strategii, vor fi determinate proiectele ce vor fi finanțate atât în mediul economic, cât și în mediul public. Un proiect mare în această strategie care poate fi finanțat în mediul privat poate fi un centru logistic la Făgăraș. După cum știm, la Făgăraș este centrul României, determinat în urma ultimelor măsurători. Dacă reușim să finanțăm un asemenea centru logistic în țara Făgărașului, inclusiv până la municipiul reședință de județ Brașov și municipiul reședință de județ Sibiu, se va propaga o dezvoltare economică foarte consistentă. În rest, vor fi investiții în drumuri comunale, județene, alimentări cu apă și canalizare, pârtii de schi în Munții Făgăraș, iar aceste lucruri le vom finaliza împreună cu echipa de la Bruxelles și vom intra pe acea finanțare, așa cum prevede ghidul“, a spus Gheorghe Sucaciu, primarul Făgărașului.

Procedura presupune ca această strategie locală să fie inclusă în strategia națională. Acest lucru se face printr-o Hotărâre de Guvern. Potrivit managerului de proiect, Mariana Câju, a fost transmisă o adresă și un memoriu prim-ministrului Viorica Dăncilă, iar un acord verbal în acest sens a fost dat.

Astăzi, am avut bucuria să avem oaspete la Făgăraș pe comisarul european pentru politici regionale, doamna Corina Crețu. Am constituit Microregiunea Țara Făgărașului. Este un semnal foarte bun, dat de toți primarii din zonă. Au fost prezenți la această întâlnire și președintele Consiliului Județean Sibiu, un reprezentant al Consiliului Județean Brașov. Suntem încrezători că această strategie va fi aprobată în cel mai scurt timp de către Guvernul României și sperăm ca până la 1 septembrie, când doamna comisar își termină mandatul, și care și-a arătat toată susținerea față de această Microregiune a Țării Făgărașului, noi să obținem această finanțare“,  a spus Mariana Câju, managerul de proiect.

Primarii, uniți în acest proiect

Parteneriatul creat este format din municipiul Făgăraș, orașul Victoria din județul Brașov și orașele Avrig și Tălmaciu din județul Sibiu, precum și 29 de comune, 19 dintre acestea din județul Brașov (Beclean, Cincu, Drăguș, Hârseni, Jibert, Lisa, Mândra, Părău, Comăna, Recea, Șercaia, Șinca, Șinca Nouă, Sâmbăta de Sus, Șoarș, Ticuș, Ucea, Viștea, Voila) și 10 din județul Sibiu (Cârțișoara, Cârța, Arpașu de Jos, Porumbacu de Jos, Racovița, Turnu Roșu, Șelimbăr, Boița, Bruiu, Roșia).

„Acest proiect s-ar putea încadra în viitorul exercițiu financiar în ceea ce noi avem în regulamentele noastre, ITI se numește, un instrument privind investițiile teritoriale integrate. Un mecanism care necesită și această cooperare la nivel local pentru a răspunde unor provocări și nevoi de dezvoltare specifice unei arii geografice și care presupune existența unei strategii care să asigure o abordare integrată a problematicii vizate. Deci, această strategie există. Așa cum sunt regulamentele la nivelul României, această strategie trebuie inclusă în viitorul acord de parteneriat și în viitoarele programe operaționale pentru perioada 2021-2027, iar decizia este la nivelul Guvernului României. De aceea i-am încurajat pe cei cu care m-am întâlnit astăzi să prezinte această strategie în regim de urgență Guvernului și în special Ministerului fondurilor europene şi Ministerului Dezvoltării Europene, pentru că este o strategie care răspunde nevoilor cetățenilor și care, după părerea mea, ar merita să fie inclusă în viitoarele programe operaționale, astfel încât proiectele să fie incluse și să fie implementate încă de la 1 ianuarie 2021. Deocamdată, avem un singur instrument teritorial integrat în România, cel reprezentat de Delta Dunării ,căruia i s-a alocat 1 miliard de euro. Din păcate, proiectele sunt mult întârziate“, a mai spus Corina Crețu.

„E o întâlnire deosebită. A fost prezentă doamna comisar european Corina  Crețu. Am aflat foarte multe lucruri pe care nu le știam, ce-i drept. Faptul că Microregiunea de Dezvoltare Țara Făgărașului face parte din acest proiect integrat unde sunt parteneri deja și Consiliul Județean Brașov și Consiliul Județean Sibiu e o șansă reală de dezvoltare a zonei noastre care cu siguranță va genera dezvoltare turistică, socială etc. Am ținut să subliniez în această discuție faptul că din păcate, trebuie să mergem foarte mult la București pentru a ne susține proiectele europene și credeți-mă că ajungem mai repede în alte capitale ale lumii decât la București, pentru că s-a pomenit de finanțarea unor autostrăzi și am zis să tragem un semnal de alarmă și să se facă odată și autostrada Comarnic- Brașov“, ne-a spus Viorel Grusea, primarul comunei Comăna.

„Am o părere foarte bună și e un mod de lucru potrivit. Mereu când mulți primari se adună și vorbesc pe o singură voce, rezultatele sunt mult mai ușor de obținut. Vreau să spun că acest lucru nu s-a întâmplat dintr-o dată. Întâlniri cu primarii din Țara Făgărașului sunt de ani de zile și e un fenomen unic în țară, zic eu. Ședințele primarilor se fac o dată pe lună și prezența e mereu peste 90%, în condițiile în care dacă suntem convocați la Consiliul Județean sau la Prefectură vin 30-40%. Am reușit să trecem peste diferențele de opinie și toți luptăm să dăm o șansă locuitorilor Țării  Făgărașului, pentru că Municipiul Brașov e foarte dezvoltat, Municipiul Sibiu e foarte dezvoltat, dar între ele, zona aceasta minunată pe care noi o reprezentăm trebuie să aibă o șansă“, ne-a spus Dumitru Flucuș, primarul comunei Șinca Nouă.

A fost creată această asociație pentru infrastructura mare în general, pentru apă și canalizare. Spre exemplu, noi avem apă și canalizare și mă interesează mai mult amenajarea teritoriului și alte surse de finanțare. Categoric, trebuia să facem parte din această Microregiune pentru că altfel nu se poate, trebuie să fim toți la unison. Întâlnirea este benefică până la un punct: să fie aprobată și de Guvernul României. Dacă nu este aprobată este o muncă zadarnică a noastră, a tuturor, a primarilor din Țara Făgărașului și a tuturor celor care au muncit la această asociație. Să sperăm că o să avem înțelegerea Guvernului, să fim cuprinși în strategia lor “, ne-a declarat și primarul comunei Șșercaia, Cristinel  Paltin.

Sper să se dezvolte și zona noastră și mă refer în special la turism. Noi avem nevoie de apă-canal și cel mai important un domeniu schiabil“, ne-a declarat Dorel Martincu, viceprimar în Porumbacu de Jos.

Pe lângă aceste UAT-uri, parteneriatului se adaugă Consiliul Județean Brașov și Consiliul Județean Sibiu.

„Este o inițiativă foarte bună și orice formă asociativă care poate să ducă la soluții pentru rezolvarea mai multor obiective din județul nostru este binevenită. Consiliul Județean Brașov, în decursul timpului, s-a implicat în fiecare din formele asociative care există la nivelul județului, astfel încât să venim mai aproape de nevoile oamenilor, de așteptările pe care ei le au și să încercăm găsirea unor soluții de finanțare cât mai eficiente“, ne-a declarat Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov.

Marele avantaj- bogăția mediului natural

Marele avantaj pe care îl deține Microregiunea Țara  Făgărașului este reprezentat de bogăția mediului natural, format din ecosisteme, parcuri, rezervații. Toate localitățile microregiunii sunt parte a siturilor NATURA 2000, situri de importanță sau arii de protecție.

„Acest mecanism finanțează o unicitate în Europa, ceea ce noi avem. Microregiunea Țara Făgărașului are o suprafață de peste 200.000 de hectare de zonă sălbatică, cu faună și floră și păduri virgine neîntreruptă, ceea ce este unic în Europa. Comisia europeană văzând acest lucru, prin acest mecanism, ne poate finanța. Eu vă dau exemple ca să înțelegeți cât este de important și cât este de real ceea ce se poate întâmpla în continuare și nu cred că există vreun impediment, indiferent de culoarea politică, ca în Microregiunea Țara Făgărașului să nu se întâmple acest lucru. Dacă noi înțelegem acest lucru, putem să ne dezvoltăm pe termen mediu și lung. Ca primar independent, mi-aș dori să avem un om ca doamna Corina Crețu în orice funcție din România și în Comisia Europeană. După ce am cunoscut-o astăzi și am văzut ce experiență și potențial are, eu o sprijin pe doamna Corina Crețu pentru că am văzut că și sprijinul dânsei pentru Țara Făgărașului vine necondiționat“, a mai adăugat  Gheorghe Sucaciu, primarul Făgărașului.

De asemenea, un pas următor este ca această strategie să fie prezentată Guvernului și susținută de toți primarii care fac parte din Microregiunea Țara Făgărașului, pentru a fi inclusă în strategia națională.