Evenimentul de azi a fost dedicat creației brâncușiene. Programul derulat cu elevii Liceului Teologic Ortodox ”Sfântul Constantin Brâncoveanu” și ai Școlii Gimnaziale Mândra, a fost menit să releve semnificația artei sculpturale: purificarea formei, esențializarea ideii, trecerea de la real la simbol. Coordonatori ai evenimentului au fost preot prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă; prof. Mihaela Bîlbă, prof. Sorina Boamfă.

  1. EXPOZIȚIE DE CARTE: BRÂNCUȘIANA

Expoziția de carte relevă amplitudinea creației, devoalată de criticii de artă.

  1. ECOURI BRÂNCUȘIENE

–           Elevii clasei a VIII-a, Liceul Teologic Ortodox ”Sfântul Constantin Brâncoveanu”, coordonați de prof. de desen Sorina Boamfă, au restituit publicului, pagini din viața și opera brâncușiană.

III.       CONSTANTIN BRÂNCUȘI. ROMÂNITATEA ȘI CREDINȚA

„Arta brâncușiană este o transigurare a vieţii și a bucuriei de a fi. Sculpturile lui sunt o epifanie a luminii Creatorului. Universul liturgic ortodox este impregnat în ”Masa Tăcerii”, ”Poarta Sărutului” şi ”Coloana fără sfârşit”. În anul 1962, Mircea Eliade specifica: ”Redescoperind materia ca matcă a epifaniilor și semnificațiilor religioase, Brâncuși a regăsit emoțiile și inspirațiile artistului din epocile arhaice”, a spus preot prof. Dr. Ciprian Valentin Bîlbă.

  1. CONSTANTIN BRÂNCUȘI. AFORISME

–           Aforismele brâncușiene în lectura elevilor de la Liceul Teologic Ortodox ”Sfântul Constantin Brâncoveanu”, coordonați de prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă, au readus în atenția participanților, filosofia naturaleții.

  1. MOȘTENIREA ROMÂNEASCĂ A SCULPTURII BRÂNCUȘIENE – SURSE SCULPTURALE TRADIȚIONALE

„Metamorfozarea formelor arhetipale în sculpturi moderne a cunoscut un proces lent, de adâncire a semnificațiilor. ”Himera”, ”Cariatida”, Leda”, ”Ulise”, ”Prometeu”, ”Narcis”, ”Adam”, ”Eva”, ”Cocoșul salutând”, ”Soarele”, ”Poarta străbună”, ”Scaunul”, ”Masa”, ”Vrăjitoarea” se înscriu în mitologia, miturile și legendele străbune“, a spus bibliotecar Daniela Cristescu, Biblioteca Municipală ”Octavian Paler”.

  1. FORME MĂIESTRE. CUNOAȘTEREA ARTISTICĂ – SINTEZĂ PSIHOFILOSOFICĂ A FORMEI ȘI IMAGINII BRÂNCUȘIENE

„Sculptura lui Brâncuși este  cunoaștere prin imagini vizuale. Imperativul lui Brâncuși: ”Să unești toate formele într-o singură formă și s-o faci vie!”. Brâncuși ”nu a sculptat niciodată figuri, ci gânduri. Geniul lui Brâncuși ține de faptul că a știut unde să caute adevărata sursă a formelor pe care se simțea capabil să le creeze”(M. Eliade), a spus  bibliotecar responsabil Raluca – Maria Bucur.

VII.      AVÂNTUL FORMEI VERTICALE ÎN SPAȚIU – ”ELANUL ZBORULUI” –              Prezintă prof. Viorica Bica

1919 – 1941 este perioada efervescenţei creatoare. Seria de douăzeci şi şapte de versiuni ale „Păsărilor din văzduh” transpun avântul unei formei verticale în spaţiu. În reprezentarea păsărilor, Brâncuși a redat ”voluptatea pură a zborului, zborul oniric și abstract, ascensiunea” (prof. Viorica Bica).

VIII.     INTERFERENȚE LIRICE: LUCIAN BLAGA, ”PASĂREA SFÂNĂ”; ION. VINEA, ”PASĂREA MĂIASTRĂ”

Lucian Blaga și Ion Vinea au eternizat în poeme, dimensiunea ascensională a creației brâncușiene. Memento-ul poetic a fost prezentat de elevii Liceului Teologic Ortodox ”Sfântul Constantin Brâncoveanu”.

  1. ARTĂ PLASTICĂ: ”Portretul lui Brâncuși; ”Creația brâncușiană stilizată”.

„Desenele elevilor Vereș Vaszile de la Gimnazială Mândra, sunt o pledoarie pentru arta în sine. Pentru că emoția, imaginația și gândirea scaldă întreaga operă artistică a lui Brâncuși și pentru că arta înseamnă sensibilitate și creativitate, iată că noi ne dezvelim lumea interioare prin a crea. Așa face Ana cât și Vasile, elevii Școlii Gimnaziale Mândra care astăzi ne permit ”să intrăm” prin lucrările lor artistice, în cele mai adânci cotloane ale inimii lor“, a spus prof. Mihaela Bîlbă, Școala Gimnazială Mândra.