Autoritățile statului au decis că fermierii din zona montană au nevoie de diferite forme de protecție, inclusiv prin finanțare. Și așa a luat naștere Legea nr. 197/2018 a muntelui, o lege care recunoaște limitarea posibilităților de utilizare a terenurilor agricole, dar și care prevede ajutoare și subvenții pentru locuitorii din aceste zone montane. Prin acest program se acordă de la bugetul de stat 1 miliard de euro, pe o perioadă de 10 ani. Și pentru localitățile Țării Făgărașului, cele situate de-a lungul masivului Făgăraș, aceste ajutoare ar fi fost de un real folos. Numai că, atunci când au verificat masivele muntoase, pe grupe de munți și județele aferente, din anexa acestei legi, făgărășenii au constat că zona noastră, unde sunt cei mai înalți munți din România, nu a fost inclusă.

Partea de nord a Munților Făgăraș, de la Perșani până la Sibiu, nu a fost trecută în anexa legii. Au fost trecute doar părțile ce aparțin de județele Vâlcea, Dâmbovița și Argeș. Am vorbit la Minister, am vorbit la Agenția Zonei Montane, care e înființată în scopul acesta și am făcut un memoriu pe care le-am trimis și ne-au promis că o să includă și zona noastră. Probabil au omis zona noastră.  Le-am explicat și mi-au spus că am dreptate și m-au rugat să le trimit un memoriu ca să poată să facă modificările la lege. În acest memoriu justificativ le-am explicat câte  localități sunt, le-am dat punctual toate datele necesare, pentru a le explica că la noi este zonă muntoasă și este cea mai înaltă zonă muntoasă din țară“, ne-a spus Gheorghe Sucaciu, primarul Făgărașului.

Reprezentanții Ministerului Agriculturii, dar și cei ai Agenției Zonei Montane au promis că vor remedia această situație, pentru ca și făgărășenii care locuiesc în satele de sub munte să beneficieze de aceste finanțări și ajutoare.

Potrivit noii legi, „Zona montană a României constituie un teritoriu de interes național special, strategic, economic, social și de mediu. (…) Zona montană, prin limitarea posibilităților de utilizare a terenurilor agricole, din cauza altitudinii și a condițiilor de climă, a pantelor, a substratului geologic și a costurilor ridicate ale lucrărilor acestuia, a condițiilor de trai, a infrastructurii, a mediului de afaceri, a accesului la învățământ și la serviciile medicale, este considerată defavorizată. Prin prezenta lege, statul român recunoaște existența condițiilor naturale specifice, a deosebirilor dintre comunitățile din zona montană, precum și aplicarea principiului solidarității pentru aceste teritorii. Prin dezvoltarea durabilă și incluzivă a zonei montane se înțelege un proces inițiat, condus și controlat de către populația zonei montane cu sprijinul statului român, prin dezvoltarea activităților economice specifice, care asigură păstrarea tradițiilor, a identității culturale, protejarea patrimoniului cultural, menținerea biodiversității și protejarea naturii și a peisajelor, în vederea creșterii atractivității și calității vieții în zonele montane“, se arată în noul act normativ.

Fondurile vor fi folosite pentru asigurarea, valorificarea durabilă a resurselor muntelui, conservarea peisajului şi a biodiversităţii, dar şi pentru dezvoltarea activităţilor specifice zonei. „Este pentru prima dată în România când se alocă muntelui o abordare specială, printr-un program de 1 miliard de euro. Un concept de abordare a activităţii montane. Muntele este al nostru şi trebuie să-l abordăm într-un concept unitar“, a explicat Petre Daea, Ministrul Agriculturii. Totodată, „statul îi va sprijini pe tinerii antreprenori: specialiştii agricoli, medicii, profesorii care se stabilesc în zona montană şi se obligă să desfăşoare activitatea pe o perioadă de minimum 5 ani în zona montană; vor primi o primă de instalare. Pentru programul de încurajare a activităţilor din zona montană se alocă 1 miliard de euro pe o perioadă de 10 ani de la intrarea în vigoare a legii“, se arată într-un document MADR. Nu în ultimul rând, autoritățile apreciază că, prin intermediul Legii muntelui, familiile tinere de agricultori de munte, care cresc animale în echivalent a 5 unităţi vită mare (UVM), sunt scutite de impozitul agricol şi de impozitul pe venitul realizat din agricultură timp de 5 ani de la înfiinţare.