Cum s-au organizat făgărăşenii pentru Marea Unire de la 1918
„…Marea Unire din 1918 a fost și va rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Măreţia sa stă în faptul că desăvârșirea unităţii naţionale nu este opera nici a unui om politic, nici a unui guvern, nici a unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan râvnit cu putere, din străfundurile conștiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntașii politici, pentru a-i călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit […]. Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii române de a-i da armătura teritorial-instituţională, care este statul naţional. […]” Astfel marca regretatul academician Florin Constantiniu semnificaţia istorică a zilei de 1 Decembrie 1918.
Făgărășenii, convocați pe 11 noiembrie la „Furnica“
Unirea Transilvaniei cu România de la 1 Decembrie 1918 reprezintă fără doar și poate evenimentul principal al istoriei României și totodată realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii. Făgărășenii au pus și ei umărul la acest vis frumos și din aproape toate satele Țării Făgărașului s-au organizat pentru a trimite delegații la Alba Iulia.
Preotul protopop Nicolae Borzea, ca preşedinte al Băncii „Furnica” din Făgăraş (azi sediul BCR din Făgăraş) scrie următoarea „CONVOCARE” pe data de 9 noiembrie 1918:
„Întâmplările ce le vedem zi de zi, când armată nu mai avem şi noi trebuie să ne îngrijim de locurile noastre. Neamul nostru românesc până acum asuprit trebuia să-şi croiască o soarte mai bună – pentru aceea vă rog pe toţi românii, care veţi lua ştiinţă despre această convocare a participa la o consfătuire în 11 noiembrie anul curent la ora 4 p.m. în localul de bancă „Furnica” spre a alege un comitet conducător şi o gardă naţională română pentru acest oraş şi pentru Ţara Oltului.
Făgăraş, în 9 noiembrie 1918
Semnează: Matei Jiga – director de bancă „Furnica”
Nicolae Borzea – protopop ortodox şi preşedintele băncii „Furnica”
Pe 11 noiembrie 1918, adunarea fruntaşilor din Ţara Făgăraşului/Ţara Oltului pentru organizarea românilor din ţinut spre conducerea politică a zonei şi apărarea militară a ales un comitet prin aclamaţie: Preşedintele Marii Adunări făgărăşene a fost ales Avocat dr. Nicolae Şerban din Voila, protopopul Nicolae Borzea ca vicepreşedinte şi secretar avocatul dr. Camil Negrea. Comandant al Legiunii a fost ales căpitanul Ioan Dejenariu.
Fiecare sat a trebuit să trimită pe 11 noiembrie 1918, delegaţii la Făgăraş la banca „Furnica”, atât reprezentanţii sfatului naţional, cât şi reprezentanţii gărzii naţionale. Aceştia au ales delegaţii pentru Marea Unire de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Au fost trimişi următorii:
| Satul | Reprezentatul sfatului sătesc | Reprezentantul gărzii naţionale |
| Arpaşul de Jos | Dr. Gheorghe Moldovan, medic | George Boeriu, locotenent |
| Arpaşul de Sus | înv. Gheorghe Smădu | înv. George Smădu |
| Beclean | Preot Ioan Prodan | Locotenent Nicolae Ludu |
| Berivoi (mari) | Preot Samoilă Socol | acelaşi |
| Berivoi (mici) | Preot Andrei Radeş | Înv. Matei Chiuşdea |
| Beşimbac (Olteţ) | Preot Zaharie Pop | Subloc. Leon Leluţiu |
| Breaza | Preot Nicolae Boeriu | Înv. Ilie Haşiu |
| Bucium | Ioan Grancea | Plut. Virgil Dobrin |
| Cârţa | Preot Nicolae Pop | Steg. Coriolan Budacu |
| Cârţişoara (Oprea) | Preot Victor Vulcan | Locot. Nicolae Frâncu |
| Cârţişoara (Streza) | Preot Pavel Monea | acelaşi |
| Colun | Înv. Ioan Giurca | Primar Moise Huiu |
| Comăna de Jos | Ştefan Halmaghi | Serg. Maj. David Costea |
| Comăna de Sus | Preot George Bărăscu | Propr. Şofron Frâncu |
| Copăcel | Vicar. Valeriu Comşa | Locot. Aurel Comşa |
| Corbi | Preot Nicolae Cucu | Înv. Chirilă Bârsan |
| Cuciulata | Preot Dr. B. Buzdugan | Locot. Aurel Cantor |
| Drăguş | Notar Aurel Făgărăşean | Subl. Vasile Jurcovan |
| Dejani | Înv. George Turdean | Serg. George Turdean |
| Dridif | Preot George Lupu | Înv. George Dragoş |
| Dumbrăveni (Ţânţari) | Preot Ioan Gavrilescu | Subloc. George Pop |
| Feldioara | Preot Andrei Savu | Subloc. Ioan Freciu |
| Galaţi | Preot Gligore Aron | Locot. Ioan Tulbure |
| Grid | Preot George Modorcea | Subloc. Vasile Bârsan |
| Hârseni | Preot Ioan Muntean | Propr. George Herseni |
| Holbav | Notar Ioan Guiman | acelaşi |
| Hurez | Preotul Dumitru Sas | Înv. Procopiu Benţea |
| Iaşi | Notar Traian Herseni | acelaşi |
| Ileni | Preotul Gavrilă Cornea | Înv. Vincenţiu Fărcaş |
| Lisa | Preot Petru Caţaveiu | Loc. Nicolae Steavu |
| Ludişor | Clemente Şerban | acelaşi |
| Lupşa | Prop. Ioan Chiţia | Propt. George Chiţia |
| Luţa | Dumitru Stan | Ilie Szecheli |
| Mărgineni | Cad. Asp. George Pop | acelaşi |
| Mândra | Econom Ioan Fărcaş | Locot. Ilarie Comşa |
| Netot (Gura Văii) | Preot Nicolae Vijoli | Locot. George Dateş |
| Nou Român | Notar Aurel Negruţiu | Locot. Aurel Negruţiu |
| Ohaba | Preot Ioan Crişan | Subloc. C. Moldovan |
| Părău | Preot Cornel Pop | Steg. Zosim Oană |
| Perşani | Prăt. Pantilimon Nastea | Serg. Maj. George Comşia |
| Poiana Mărului | Preot Ioan Micu | Not. Nicolae Rîmbeţiu |
| Pojorta | Preot Vasile Negrea | Serg. Maj. George Popa |
| Porumbacul de Jos | Preot Dumitru Mandeal | Locot. Nicolae Berariu |
| Porumbacul de Sus | Preot Nicolae Solomon | Primar David Fâncu |
| Râuşor | Preot Vichente Grama | Serg. Maj. Nicolae Roşca |
| Recea (Vaida) | Înv. Ioan Petrişor | Loc. George Tufan |
| Recea (Telechi) | Preot Iosif Martin | acelaşi |
| Rucăr | Preot George Borzea | Notar George Nicoară |
| Sărata | Primar Gavrilă Calefar | Andrei Teaşu |
| Săsciori | Preotul Maxim Motoc | Subloc. Av.dr. Nicolae Motoc |
| Săvăstreni | Preot Ioan Micu | acelaşi |
| Sâmbăta de Sus | Proet Publiu Coatuţiu | Înv. Victor Mârdan |
| Sebeş | Preot Candit Mesaroş | Subloc. Victor Faroga |
| Scoreiu | Preot Ioan Pop David | Notar av.dr. Ioan Pralea |
| Şercaia | Preot Mircea Tomas | Av.Dr. Iuliu Decian |
| Şercăiţa | Preot dr. I. Filipescu | Sublocot. Andreiu Cucu |
| Şinca Veche | Preot Clemente Pandrea | Locot. Titus Livius Crişan |
| Şinca Nouă | Preot Lazăr Popa | Plut. Ilarie I. Flucuş |
| Toderiţa | Prop. Leonte Duşia | Vol. Vichente Vlad |
| Tohan Nou | Preot Ilariu Plotopea | acelaşi |
| Tohan Vechi | Notar Ioan Vodă | Vicenotar Ioan Berar |
| Ucea de Jos | Ilie Mânecuţă | Sublocot. Teofil Bărbat |
| Ucea de Sus | Preot Aurel Muşat | Sergent Nicolae Voila |
| Vad | Proet Ioan Bunea | Locot. Dr. Nicoale Boeriu |
| Veneţia de Jos | Preot Mihail Ganea | Locot. George Andreiaş |
| Viştea de Jos | Preot Ioan Stanciu | Serg. Maj. Aurel Borzea |
| Viştea de Sus | Preot Ioan Banciu | acelaşi |
| Vlădeni | Medic Dr. Eugen Bolfa | Subloc. Traian Zorca |
| Voila | Inginer Dănilă Gabor | Sublocot. Ioan Biliboacă |
| Voivodeni mari | Înv. Galateon Stelea | acelaşi |
| Voivodeni mici | Preot Aurel Gabor | Subloc. Avram Eşian |
| Zărneşti | Protopop Ioniţă Dan | Subloc. Nicolae Meţian |
Pentru comunele din Bran, Cheia, Fundata, Măgura, Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Peştera, Poarta, Predeal, Şimon Şirnea, Sohodol, pentru constituirea sfatului sătesc a fost ales notarul Alexandru Moşoiu şi preotul Ioan Puşcariu, iar pentru garda naţională a fost desemnat sublocot. Av.Dr. Traian Stoica din Veneţia de Jos, sublocot. Emil Popoviciu şi sublocot. Ovidiu Popoviciu.
Țara Făgărașului, împărțită în 15 secții
Pentru organizarea provinciei, pe 17 noiembrie 1918, Ţara Făgăraşului a fost împărţită în 15 secţii:
Secţia I – Făgăraş, Beclean, Hurez, Săsciori, Ileni, Râuşor, Mândra, Galaţi şi Luţa, cu sediul la Făgăraş, conducător de secţie: subloc. Dr. Nicolae Motocu
Secţia II – Voila, Dridif, Voivodenii Mici şi Mari cu sediul la Voila, conducător sublocot. Ioan Biliboacă
Secţia III – Sâmbăta de Jos, Sâmbăta de Sus şi Drăguş, sediul la Sâmbăta de Jos, conducător subloc. Alexandru Leluţiu
Secţia IV – Viştea de Jos, Viştea de Sus, Rucăr, Olteţ, Feldioara şi Corbi, cu sediul în Viştea de Jos, conducător sublocot. Leon Leluţiu
Secţia V – Arpaşul de Jos, Arpaşul de Sus, Nou Român, Ucea de Jos, Ucea de Sus, Cârţa şi Oprea Cârţişoara, cu sediul în Arpaşul de Jos, conducător locot. George Boeriu
Secţia VI – Porumbacul de Jos, Porumbacul de Sus, Sărata, Scorei, Colun, cu sediul la Porumbacul de Jos, conducător locot. Ioan Berariu
Secţia VII – Lisa, Netotu, Pojorta, Breaza şi Ludişor, cu sediul la Lisa, conducător subloc. Nicolae Steavu
Secţia VIII – Vaida Recea, Telechi Recea, Dejani, Săvăstreni, Iaşi, Berivoi mici şi Berivoi mari, cu sediul la Telechi Recea, conducător subloc. George Tufan
Secţia IX – Copăcel, Sebeş, Mărgineni, Hârseni, cu sediul la Copăcel, conducător loc. Aurel Comşia
Secţia X – Şercaia, Toderiţa, Bucium, Vad, Grid, Perşani, Părău, cu sediul la Şercaia, conducător locot. Valer Pop
Secţia XI – Veneţia de Jos, Veneţia de Sus, Comăna de Jos, Comăna de Sus, Cuciulata, Lupşa, cu sediul la Veneţia de Jos, conducător loc. George Andreaş
Secţia XII – Şinca Veche, Şinca Nouă, Şercăiţa, Ohaba, cu sediul la Şinca Veche, conducător locot. Titu Livius Crişan
Secţia XIII – Vlădeni, Dumbrăviţa (Ţânţari), cu sediul la Vlădeni, conducător loc. Traian Zorca
Secţia XIV – Zărneşti, Tohan Vechi, Tohan Nou, Holbav, Poiana Mărului, cu sediul la Zărneşti, conducător subloc. Nicolae Meţian
Secţia XV – Cheia, Fundata, Măgura, Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Peştera, Poarta, Predeal, Şimon Şirnea, Sohodol, cu sediul în Bran, conducător loc. Emil Popoviciu
Jurământul pe care-l depuneau cei care intrau provizoriu în conducerea „Ţării Românilor din Ungaria şi Transilvania”:
„Eu jur pe atotputernicul Dumnezeu, cum că întru toate voi fi cu credinţă şi supunere către Consiliul Naţional Român din Ungaria şi Transilvania, care este supremul for al naţiunii române din Ungaria şi Transilvania. Conştient din datorinţe ce ne impun vremurile istorice de azi, jur că în toate manifestările vieţii mele voi fi fiu credincios naţiunii române şi nu voi ridica mâna mea asupra fraţilor mei, locuiască pe orice teritor politic.
Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”
Manifestul de chemare la înrolarea ostăşească de apărare a teritoriului şi menţinere a ordinii şi siguranţei publice:
„Fraţi Români!
Sfatul naţional din localitate, pentru înfiinţarea gărzii naţionale române din Făgăraş, roagă pe toţi cetăţenii români care voiesc a se înrola în garda română ca să se prezinte spre a fi înscrişi în localul Băncii „Furnica”, începând de azi între ceasurile 9-12 înainte şi 3-5 după amiezi.
Făgăraş, în 15 noiembrie 1918, Comanda Legiunii”
Manifestul făgărăşean de unire:
„Obştea poporului român din comuna Făgăraş din îndemn propriu şi fără nicio silă sau ademenire din vreo parte, dă la iveală dorinţa fierbinte ce însufleţeşte inima fiecărui român şi declară că voinţa sa nestrămutată este:
Voim să fim alăturaţi, împreună cu teritoriile române din Ardeal, Banat, Ungaria, Maramureş, la Regatul României sub stăpânirea Majestăţii Sale, Regelui Ferdinand I.
Sub această hotărâre a noastră aşternem tot ce au dorit strămoşii noştri, tot ce ne încălzeşte pe noi, cei de faţă, şi tot ce înalţă pururi pe fiii şi nepoţii noştri.
Aşa să ne ajute Dumnezeu!
Făgăraş, 26 noiembrie 1918
Prima semnătură pe manifest este a protopopului Nicolae Borzea
Delegaţii făgărăşeni pentru Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, aleşi în Sfatul Ardelenesc, din partea Consiliului Național Român Comitativ, au fost: protopopul Nicolae Borzea, avocaţii Dr. Nicolae Şerban din Voila şi Dr. Hariton Pralea“, spun unele surse.
Alte surse spun că au mai făcut parte și dr. Octavian Vasu, avocat al Făgărașului, Vale Comșa, preot din Copăcel, Pompiliu Dan, învățător și director al Școlii din Zărnești.
„Au fost foarte mulți făgărășeni. Noi știm de 62 oficiali, dar au fost mult mai mulți. Au fost reprezentanți ai Renuniunilor de Femei, reprezentanți ai Bisericii, Reuniunii Învățătorilor, Societății Culturale. E posibil pentru că am văzut și la alte județe și alte organizații, pe care le aveam și noi în Făgăraș, dar nu am găsit documente dacă și-au trimis și ei. De exemplu, la fostul județ Turda, au trimis și ei de la Societatea Pompierilor. Aveam și noi, dar nu am găsit informația, dacă au trimis și ai noștri“, ne-a spus Constantin Băjenaru, muzeograf la Muzeul Țării Făgărașului.
Frânturi din perioada Unirii
În duminica din 20 decembrie 1918, armata română condusă de colonelul Oprescu intră în Făgăraş şi face un popas de hrană în Piaţa Mare a oraşului. Este întâmpinat de Protopopul Nicolae Borzea din Făgăraş, ieşit de la Sfânta Liturghie cu tot poporul, cu praporii, binecuvântând ostaşii. Cu toţii au luat „masa la olaltă, după care armata şi-a continuat drumul spre Petroşani”.
Podul de fier de peste Olt ce făcea legătura dintre Făgăraş şi Galaţi a fost dinamitat, avocatul Dr. Ioan Şenchea a fost asasinat în Galaţi de jandarmii unguri, la fel ca şi preoţii români din Lisa: Iosif Caţaveiu şi Nicolae Muntean. De asemenea, preotesele Ana Alexandru Popa şi Maria Bărbat au fost închise la Cluj şi torturate, la fel ca preotul Mihail Ganea din Veneţia de Jos pentru vina că nu a dat toate clopotele bisericii, ci l-a ascuns pe cel mare.
(articol realizat pe baza studiului făcut de pr. Alexandru Socaciu, paroh în Veneția de Jos, din „Memoriile“ protopopului ortodox al Făgărașului în 1918, Nicolae Borzea, originar din Viștea de Jos, completat și de alte izvoare ale epocii respective)
