Acidoza limfatică și mentală. Cât de intoxicați suntem și ce ar trebui să facem

  1. Acidoza- definiţie, generalităţi , cauze;
  2. Acidoza limfatică – semne şi simptome;
  3. Acidoza mentală şi emoţională.

 Acidoza este definită ca fiind aceea stare în care reziduurile acide proprii corpului ( de la toate celulele care şi-au făcut treaba şi desfăşurat activitatea), precum şi toxinele introduse în corp prin diferite căi ( digestiv, respirator, piele)- ajung să aglomereze sistemul limfatic ( principalul sistem care curăţă organismul de toxine şi acizi, pe care îi elimină, via rinichi – la exterior). Când sistemul limfatic este încărcat excesiv cu reziduri acide şi toxine -circulaţia limfatică devine stagnantă -şi atunci” dă pe dinafară”. Exact ca un râu de munte, plin de aluviuni şi noroi, dacă ajunge într-o zonă în care traseul său a fost blocat de pietre sau arbori căzuţi. Identic în corpul nostru, toxinele sistemului limfatic încep să încarce ţesuturile din jur – producând ceea ce se cheamă acidoza ţesuturilor. Medical se numeşte acidoză limfatică interstiţială. Pentru a putea înţelege cum se produce aceasta se poate urmări un documentar /http://documentare.digilarena.ro/supra-dimensioneaza-ma-2004/.

Se poate descoperi astfel cum poate intra rapid în acidoză un om sănătos. Acidoza din corpul omenesc seamănă cu acidoza din societate: Ce facem cu gunoiul pe care-l producem cu toții? Ce facem cu gunoiul în societatea noastră?

Wikipedia dă o definiţie folosită pe larg în lumea medicală

http://ro.wikipedia.org/wiki/Acidoza

Dar limita acestei definiţii este caracterizarea unui singur fluid al corpului – sângele.

Definiţiile moderne nu iau în seamă celălalt fluid important al corpului- fluidul limfatic- care se găseşte într-o cantitate de 3 ori mai mare decât sângele. Pentru a înţelege mai bine acidoza, voi da cuvântul dr. Morse – care explică această parte teoretică folosind noţiunea contrariilor.

În cartea sa ” Să trăim sănătos fără toxine”, dr. Morse explică de ce D-zeu a creat contrariile. La început a fost doar Dumnezeu. Numai El exista. Creatorul. Nu exista nici o mamă, nici un tată, nici frate cu care să se joace. Din nevoia de-a se exprima pe sine Creatorul a creat Creaţia. Dar când îţi creezi propria lume – tu eşti întotdeauna tot ceea ce există. Pentru a avea altceva diferit de tine ai nevoie să ” te ascunzi” de tine. De aceea Dumnezeu a creat contrariile. Creaţia există datorită existenţei contrariilor, fără de care totul ar fi fost la fel. Cu cât te îndepărtezi de Dumnezeu, cu atât contrariile sunt mai evidente. Cu cât te reaproprii de Dumnezeu, cu atât contrariile se unifică şi totul redevine Unul din nou.

Fără jocul contrariilor ( zi-noapte, sus-jos,scund-înalt) toate ar fi la fel, adică un Creator nediferenţiat( ne amintim de celulele embrionare- celule stem pluripotente- existente în primele zile în embrionul uman).

Oricât de complicată pare a fi chimia, ea se bazează pe jocul celor 2 contrarii

– cel mai ” fierbinte” este componentul ACID;

– cel mai ” rece”, componentul, ALCALIN.

Toate alimentele oamenilor se împart în cele două categorii: formatoare de acizis au formatoare de substanţe alcaline. Acest lucru depinde de reziduurile pe care le lasă în organism după procesul de digestie, precum şi funcţie de mineralele anorganice dominante din structura lor, care au un efect asupra ph-ului fluidelor din corpul omenesc. Un exemplu foarte bun este acidul uric. El este un produs rezidual al metabolismului proteinelor din carne şi din creşterea ciupercilor în organism: http://en.wikipedia.org/wiki/Uric acid/

Aceste cristale se pot depozita în articulaţii, producând gută şi alte forme de afecţiuni inflamatorii. În procesul de detoxifiere prin dietă, eliminarea cristalelor de acid uric de-a lungul vaselor limfatice va produce dureri intense la multe nivele în corp, pe măsură ce aceste mici        ” iatagane” sunt mobilizate şi eliminate spre exterior. Există mulţi acizi formaţi în timpul digestiei: acid sulpuric, fosforic, butiric ( miros de unt râncezit mai ales în timpul transpiraţiei), acid lactic ( şi sarcolactic, care se formează în muşchi în timpul efortului fizic), acid acetic, acid firo-racemic, sunt doar câţiva dintre ei.

Aceşti acizi nu  sunt convertiţi de către electroliţi( CA, MG, K, NA) în săruri, se acumulează şi lezează ţesuturile din corp. Cu cât corpul este mai acid cu atât problemele lui de funcţionare sunt mai mari.

Oamenii consumă în prezent alimente formatoare de acizi: carne, lactate, ouă, grâne, roşii preparate termic, şi alte alimente preparate termic( prepararea hranei prin foc acidifică produsele, le schimbă complet structura celulară). Aciditatea este fierbinte ( culoarea roşie pe scala ph-ului) la fel ca şi soarele sau focul – de aceea toţi acizii produc leziuni ” arzând” celulele.. Întregul proces digestiv din interiorul fiinţei umane ar trebui să fie unul alcalin. Toate fluidele din tractul digestiv( toate sucurile salivare, intetinale, pancreatice,biliare) sunt alcaline, cu excepţia sucului gastric, care este acid (HCL).

Consumul de alimente acide duce la apariţia secreţiilor acide la toate nivelele tractului digestiv şi apariţia „ulceraţiilor” ( ulcerelor) şi inflamaţiilor ( arsurile) pereţilor tractului digestiv.

Dacă regimul alimentar şi stilul de viaţă determină o aciditate mai mare a organismului atunci apar condiţiile favorabile pentru apariţia inflamaţiilor, acumulărilor de tip calculi,  tumori, cheaguri, degenerări şi slăbiciuni ale ţesuturilor.

Alcalii pot vindeca ţesutul, pot duce la dispersia acumulărilor.

Aşadar , în conformitate cu dr. Morse, acidoza organismului înseamnă acumularea de reziduuri acide la diferite nivele ale corpului ( începând cu sistemul limfatic, cu toate ţesuturile corpului şi doar apoi manifestându-se la nivelul sângelui.

Cauze principale ale acidozei ( http://www.youtube.com/watch?v=UvzMOL0wwI)

– alimentaţia;

– poluarea;

– stres;

– stil de viaţă.

Alimentaţia

Din exemplificarea de mai sus, se poate înţelege că toate alimentele gătite induc aciditate. La fel, toate alimentele care conţin proteine sau molecule proteice. Tot acidoză creează alimentele mâncate în momente de stres, alimente mâncate la volan, când mergem pe stradă sau facem orice altă activitate. Saliva care este alcalină, prin masticaţie îndelungată impregnează alimentele din cavitatea bucală şi le alcalinizează. Când mâncăm fără să ne fie foame, citind sau uitându-ne la televizor , se slăbesc suprarenalele.

Alimentele impregnate cu pesticide, ierbicide, conservanţi, produc acidoză în corp. Calitatea şi cantitatea hranei noastre precum şi modul în care o mâncăm o transformăm şi devine corpul nostru – reprezintă cheia spre acidoză sau alcalinitate.

Poluarea

Alături  de poluarea chimică a alimentelor şi a apei, există poluarea aerului pe care-l respirăm şi poluarea pielii şi a mucoaselor la contactul cu substanţe chimice din cosmetice şi detergenţi.Un corp în acidoză devine foarte călduros şi transpiră abundent, de aceea multe persoane au nevoie de aer condiţionat. Astfel folosim freonul şi contribuim la distrugerea stratului de ozon.

Stresul

Este procesul de adaptare la viaţa pe Pământ. Adaptare la toate provocările apărute continuu, în mediul înconjurător în permanentă schimbare şi la mediul intern. Stresul produce adrenalină la nivelul suprarenalelor care induce în organism ” simpatică” în organism de luptă sau fugi.

http://www.youtube.com/watch?v=MEGPw-kMwtc

Stilul de viaţă

Majoritatea oamenilor lucrează 10-12-14 ore pe zi, în permanenţa încordare, cu termene limită, cu puţină alimentaţie ( consumată ” printre picături”), de regulă mâncare de tip fast food, patiserie sau ronţăieli, cafea sau ciocolată. Ani şi zeci de ani, oamenii merg la serviciu şi fac aceleaşi lucruri învăţate până la 30 ani. După orele de muncă, oamenii merg acasă şi continuă în acelaşi stil. Relaxarea apare ocazional şi de obicei consumând 4-5 feluri de mâncare cu băuturi amestecate, totul condimentat cu discuţii emoţionale cu ceilalţi.

Acidoză la servici, acidoză acasă, acidoza în concediu. Şi asta zi de zi , an după an.

Filmul ” Matrix” descrie foarte plastic realitatea în care trăim. Important este să ne trezim şi să conştientizăm poziţia în care ne aflăm.Viaţa fiecăruia dintre noi poate fi diferită faţă de acest moment.

Acidoza limfatică

Doresc să-l citez din nou pe dr. Morse: ” NU există boli, cu care sa ne luptăm. Majoritatea semnelor de disconfort sunt doar reacţii ale corpului care încearcă să supravieţuiască.” Stagnarea cea mai importantă este la nivelul pereţilor tractului digestiv. De aici începe stagnarea limfatică în tot corpul, apoi se extinde la aparatul respirator, şi în tot corpul. Simptomele digestive pot fi regăsite din primele zile de viaţă: colici , constipaţie. Candida din tubul digestiv este strâns legată de acidoza sistemică.

Pentru cei care consumă lapte şi produse care conţin lapte, zahăr şi făină albă, nivelul de carbohidraţi creşte şi deci ciuperca se înmulţeşte – pentru că are de mâncare! De aici apar simptome de balonare, constipaţie, gaze, dureri abdominale.

Deshidratarea este un alt simptom important al acidozei limfatice ( şi a celei sistemice). Aceasta este foarte pronunţată la oamenii aflaţi în acidoză. Alternativa este consumul de fructe şi legume pentru că ele realizează drenajul limfatic. Unul din cele mai avansate simptome de acidoză este afectarea sistemului urinar, a rinichilor şi a vezicii urinare. Aşa apare incontinenţa.la adulţi şi enurezis la copii.

Aciditatea nu înseamnă rău şi alcalinitatea bine, la un nivel absolut. Avem nevoie şi de acizi care descompun lucrurile în părţi mici, şi de alcalini care creează , formează structurile vieţii. În corpul nostru este necesar un echilibru constant ACIC- ALCALIN = 2:3. Şi in alimentaţia noastră este bine să regăsim acest raport.

http://www.youtube.com/watch?v=DTsdeazg0tE

Semne ale acidozei
(sau cât de ”intoxicați” suntem).

Observând cu atenție oamenii din jur, cu înțelegerea intelectuală, dar și cu trăirea personală a procesului detoxifierii, încep să realizez, încetul cu încetul magnitudinea problemei cu care ne confruntăm cu toții.
Deja nu mai este o problemă dacă suntem sau nu ”intoxicați”.
Îmi este foarte clar că trăim cu toții stări din ce în ce mai profunde și complexe de intoxicație, care ne țin corpul fizic la limita supraviețuirii, starea emoțională mereu ”pe muchie”, în pericol continuu de dezechilibru la cea mai mică provocare, iar starea mentală într-o ceață și confuzie continue.
Acum problema care se pune este ”cât de intoxicat” sunt/suntem – atunci când ne confruntăm fiecare cu propriile probleme.

Dietele de detoxifiere cu fructe și legume determină manifestarea clară a tuturor slăbiciunilor corpului nostru fizic, determină ”exprimarea” clară și fără tăgadă a tuturor problemelor organelor noastre, dar și a problemelor noastre emoționale și mentale.
Dar în afara acestora – care este bine să fie permanent supravegheate de un medic care cunoaște procesul de detoxifiere și înțelege ghidarea acestuia (de preferat, un medic care a trecut sau trece prin acest proces direct, personal) – există multe alte ”semne de intoxicație” care pot fi citite foarte clar și observate la noi înșine și la cei din jurul nostru.

PIELEA – este primul loc în care observăm semnele ”acidozei” (acumulări de reziduuri acide în spațiile dintre celule, ca urmare a proastei filtrari a rinichilor, proastei eliminări la nivel intestinal și stagnării limfatice din tot corpul).
Așa cum spuneam și în alte articole, pielea este considerată ”al treilea rinichi” și atunci când cei doi rinichi pe care îi avem nu mai fac față și nu reușesc să elimine reziduurile acide proprii ale corpului (produsele de deșeu ale miliardelor de celule care își îndeplinesc zilnic activitățile normale), atunci pielea își asumă această funcție accesorie, de organ de excreție.
Observăm cum pielea începe să ”se încarce” funcțional la copiii – unde vedem apariția devreme a ”alunițelor” sau altor ”crescături” sau ”pete” de diferite culori (adesea maro, sau roșietice, sau albicioase) – nimic altceva decât diferite depozite de reziduuri toxice ce nu pot fi eliminate (și sunt depozitate în grăsimea subcutanată, pentru a nu dăuna organismului). Alunițele și petele maro sunt cel mai adesea reziduuri de carbohidrați imposibil de asimilat și greu de eliminat (zahăr, făină, patiserii, înghețată, biscuiți, pâine, paste etc). Petele și crescăturile roșii (uneori angioame, alteori pur și simplu vase dilatate) sunt deformări ale pereților vaselor mici de sânge, determinate de reziduurile acide din spațiile din jurul celulelor – ce nu pot fi eliminate prin transpirație sau direct prin piele (pt că ar ”arde” pielea, datorită toxicității lor). Cel mai adesea sunt produși de reziduu din alimente precum carne, pește, lactate sau ouă (proteine animale), sau alte proteine precum fasole, mazăre, năut, linte, soia sau alune (semințe, caju, nuci etc).
Cei mai mulți dintre copii se nasc cu o piele perfectă, netedă, mătăsoasă, fără nici o pată (cei care se nasc cu ”semne” din naștere – au ”beneficiat” deja de reziduurile acide ale mamei lor (alimentația și condițiile acesteia de viață au fost intens creatoare de reziduuri acide).
Treptat, cu fiecare an de viață, ca urmare a expunerii la alimentația intens acidă cu care oamenii sunt ”obișnuiți” de presiunea socială, apoi și prin încadrarea în stilul de viață extrem de stresant, pe care mamele îl acceptă cu supunere – copiii încep să prezinte semne de slăbiciune a funcționării glandelor suprarenale (glandele de stres) cu afectarea funcției rinichilor (vedem după cearcănele lor) și semne ale proastei funcționări a intestinelor (constipație, cu un singur scaun ”chinuit” pe zi, este regula de eliminare la majoritatea copiilor).
Și pielea lor începe să se ”murdărească” cu fel și fel de ”crescături” și alunițe, cu lipoame și chiar vergeturi (fibre de colagen rupte – atunci când își pierd fermitatea – semnalând și o slăbiciune clară a glandelor paratiroide, pe lângă cele deja amintite).

La adulți, deja apar ridurile foarte devreme (pielea uscată și ridată este un semn clar de acidoză și intoxicație). Pielea devine mată, lipsită de elasticitate și strălucire, uscată (în ciuda tuturor cremelor folosite) și cu diferite probleme în diferite zone ale corpului.
Apar bătături pe tălpile picioarelor – în locurile în care eliminările tip reziduuri acide sunt cele mai intense și agresive (se știe că prin tălpile picioarelor se elimină reziduurile acide în exces din zona membrelor inferioare). Mirosul neplăcut al picioarelor ne arată o foarte mare toxicitate (cu reziduuri tip proteic), iar prezența continuu a acizilor determină în timp crăpături la nivelul călcâielor și inevitabila apariție a ciupercilor între degete sau pe talpă.
Tratamentele locale sunt inutile și ineficiente.
Cât timp există reziduuri acide (create prin alimentație și stil de viață) – nu vor dispare nici mirosul neplăcut, nici ciupercile și nici alte leziuni.

Pielea feței este printre cele mai afectate de acidoză. La nivelul feței, se proiectează meridiane importante de acupunctură, legate în special de tubul digestiv (vezicula biliară, stomacul, intestinul subțire și gros) dar și de rinichi și suprarenale. Ridurile ”de expresie”, cearcănele, pleoapele umflate, buzele strânse, crăpate, uscate, erupțiile de toate felurile, pielea uscată și descuamată – toate arată nivelul de acidoză interior (și starea tubului digestiv/rinichilor).
Pleoapele superioare ne arată starea rinichilor (polii superiori), iar colțul intern al ochilor reflectă starea suprarenalelor corespunzătoare. Am fost uimită să văd într-un muzeu celebru, busturi ale unor personalități din istoria antică (romană, greacă) cu ochii având pleoapele superioare umflate și colțul intern al ochilor umflat! Sculptorii din vechime, cu ochiul versat al artiștilor obișnuiți cu surprinderea detaliului, ”au prins” și acest amănunt în piatră. Și astfel, am realizat că de mii de ani, oamenii suferă de aceeași acidoză sistemică generalizată, cu aceeași rinichi prost funcționali și aceleași suprarenale slăbite.
Și nimeni, niciodată – nu a pus la îndoială calitatea hranei ființei umane și modul său de viață.
Au fost transmise, automat, ca de la robot la robot – aceleași obiceiuri sociale, aceleași obiceiuri alimentare – și au fost acceptate stările de suferință și boală ca fiind ”blesteme” care ne lovesc din afară, ”teroriști” invizibili lovindu-ne când ne este lumea mai dragă!
Dar cu mintea încețoșată de acidoza limfatică – nu este de mirare că nu ne punem întrebări și luăm totul ”de bune”!
Acidoza capului este una dintre cele mai intense, la majoritatea ființelor umane, pentru că zona gâtului este foarte îngustă, limfaticele pline ochi cu reziduuri acide din copilărie (și mulți copii ”beneficiază” de scoaterea amigdalelor și polipilor, cu blocajul întregului sistem de drenaj limfatic al gâtului – și apariția ulterior a durerilor de cap, de ceafă și a spondilozei cervicale).
Cearcănele de la ochi, din partea inferioară – ne arată cât de tare sunt afectați rinichii, în partea lor inferioară de drenaj. Există adulți și copiii care au o colorație maronie/albăstruie în jurul ochilor – cu care s-au obișnuit (ca făcând parte din fizionomia lor). Aceștia au rinichi și suprarenale foarte foarte slăbite (așa s-au născut) și ar trebui să ia măsuri de detoxifiere și dietă extrem de severe, mult mai dure decât alți oameni, pentru a se menține într-o stare bună de sănătate, timp mai îndelungat.
Erupțiile la nivelul obrajilor (dermatita ”atopică” a copiilor sau cea seboreică de la adulți) ne arată acidoza la nivelul stomacului și primei părți a tubului digestiv.
Tot ce apare în jurul gurii și la nivelul buzelor (inclusiv erupțiile herpetice) arată stagnarea la nivelul intestinului gros, proasta lui eliminare, precum și probleme de absorbție la nivelul intestinului subțire. Și cel mai adesea, arată prezența paraziților intestinali. 80-90% dintre adulții care mănâncă ”normal” (hrana ”obișnuită” – pâine, lactate, carne, mâncare gătită, dulciuri) au viermi – de multe feluri. Nu toate deparazitările sunt eficiente, pentru că viermii sunt foarte adaptați la locuire în zone ”ascunse” și greu accesibile, pentru orice tratament (de exemplu, în cec – zona de unire a intestinului subțire cu cel gros).
Erupțiile din zona frunții, a marginii pielii păroase a capului și de pe pielea capului au o mare legătură cu vezicula biliară, cu stagnarea fierii în ficat (cu existența ”dopurilor” tip plastelină din fiere întărite).
Practic, orice apare pe față arată starea de acidoză a sistemului digestiv/urinar (cele două sisteme importante de eliminare a reziduurilor acide din organism).
Nu este de mirare că fețele multor oameni sunt deformate, buhăite, ”căzute”, ”boțite”, ”acrite”, că bărbiile lor inferioare sunt deformate de depunerile de grăsime care se străduie să neutralizeze acidoza acumulată aici, că pe măsură ce ”îmbătrânesc” (de fapt, pe măsură ce se acumulează din ce în ce mai multe reziduuri acide) – oamenii arată din ce în ce mai deformați și mai stafidiți. Și fețele lor arată mult mai rău decât restul corpului, care se păstrează de multe ori în stare acceptabilă mai mult timp (am văzut femei subțiri, cu corpuri ca de adolescente și fețe zbârcite și îmbătrânite – trădând gradul profund de acidoză al corpului lor. Acest lucru l-am observat în special la fumătoare).

Și corpul are ”semnele” lui de acidoză evidente – primul și cel mai evident fiind ”dispariția taliei” sau apariția ”colăcelului” de grăsime la nivelul mijlocului. (atât la bărbați, cât și la femei).
Urmează și alte semne clare – tip umflarea abdomenului și apariția depozitului de grăsime pe burtă, pe coapse, pe fese. Cu deformări mai mult sau mai puțin importante, cu vergeturi, cu alte erupții pe piele, cu transpirație abundentă și mirositoare (mai ales la nivelul axilelor – unde se găsesc lanțuri ganglionare importante – sau a zonelor inghinale).
Oamenii se chinuie să ”corecteze” toate aceste probleme cu măsuri exterioare – cu creme și unguente ”miraculoase” anti-celulită, cu masaje și aparate de tonifiere, ”corsete” și lenjerie care să ”strângă” grăsimea. Sau cu exerciții de gimnastică/fitness epuizante – care nu fac, de multe ori, decât să creeze acidoză suplimentară și să accentueze problemele.
Nu mai discut despre nivelul de ”supresie” pe care îl realizează cosmeticele menite să ”mascheze” și să ascundă problemele (de la groaznicele anti-perspirante pe bază de săruri de aluminiu, până la cremele ”de protecție” solară – de fapt, adevărate pelicule chimice care blochează și mai tare pielea).
Oamenii își tratează foarte rău propriul corp fizic – începând cu modul în care îl alimentează zilnic. Și acceptă toate deșeurile pe post de ”combustibil”, fiecare masă fiind doar o re-alimentare a acidozei deja existente și vizibile clar, la toți cei din jur.

PICIOARELE – membrele inferioare

Reziduurile acide acumulate la nivelul picioarelor – determină umflarea gleznelor (după mers sau stat mult timp în picioare, se creează o cantitate mai mare de acizi, care nu pot fi eliminați în timp util prin urină sau scaun) sau dureri la nivelul gambelor (ca o febră musculară, ca și cum ceva apucă și strânge gamba).
La copii, acești produși acizi determină dureri intense chiar la nivelul oaselor – iar mulţi le numesc eronat ”dureri de creștere”. Apar mai ales noaptea, pentru că atunci are loc și acumularea cea mai mare de acidoză din corp, rinichii fiind suprasolicitați. Se prescrie calciu sau magneziu pentru aceste dureri (care funcționează de multe ori, pentru că atât calciul, cât și magneziul, neutralizează acizii – dar cu prețul formării unor săruri care nu pot fi eliminate cu ușurință prin rinichi, și creează nisip în rinichi sau depuneri pe suprafața oaselor).
La adulți, acidoza mai avansată produce apariția cârceilor, crampelor, spasmelor, a unor simptome pe care mulți le denumesc ”spasmofilie” – și aceasta tratându-se la fel de ”eficient” cu calciu (sau perfuzii cu săruri sau ser fiziologic, cu același rol de neutralizare).
Când acizii se acumulează ani de zile, în cantități impresionante – ei încep erodarea și distrucția țesuturilor din jur – întâi a vaselor de sânge (și tot apar erupții numite frecvent ”purpura” sau ”eritem” sau ”alergii”), apoi și a altor țesuturi (cu tulburări de circulație impresionante, de la vene varicoase, până la colorarea vineție/maronie a părți întregi din picior) – ajungându-se la extrema situație a leziunilor nervoase, cu amorțeli, parestezii și chiar paralizii ale unor regiuni întregi din picior.
Reziduurile acumulate la nivelul picioarelor se drenează mult mai greu decât cele din restul corpului, întrucât curgerea limfatică se face în sens anti-gravitațional – și poziția ”stat în picioare” timp îndelungat (sau cu picioarele ”atârnate” – cum este poziția statului jos, pe scaun) nu favorizează întoarcerea limfatică.
Plimbarea, mersul pe jos, exercițiile fizice, dar și statul întins periodic, cu picioarele ridicate, ajută la întoarcerea venoasă și favorizează eliminarea de reziduuri acide din zona picioarelor.
Privind picioarele (membrele inferioare) ale unei persoane, deja vedem nivelul de acidoză al acesteia.
Am observat în această vară nivelul uriaș al acidozei la fete și băieți tineri, cu picioare umflate și gambe îngroșate de stagnare limfatică, coapse pline de celulită (depuneri de grăsimi pe coapse, dar și pe gambe, sub formă de cocoloașe de grăsime, un alt mecanism de echilibrare al acidozei). La adulți am reușit rar să mai văd picioare frumoase, suple și netede – pentru că vasele dilatate și îngroșate, retenția de fluide, deformările de toate felurile sunt deja ”normalul”.

Uitându-ne la fața și picioarele unei persoane – deja putem ”prezice” cu destulă exactitate starea de acidoză în care se află aceasta.
Pentru mine a devenit un ”joc interesant” să observ semnele de acidoză ale celor alături de care călătoresc sau ale oamenilor de pe plajă și să ”știu cu exactitate” care este regimul lor alimentar și care organe le funcționează bine sau mai puțin bine.
Și nu este o ”ghicitorie” ca în cărți sau în romanele ezoterice, ci este o cunoaștere simplă, ușor de învățat, pe care o poate facilita înțelegerea modului minunat în care funcționează corpul nostru.

Iar dacă am ocazia și privilegiul să privesc în ochii unei persoane, reușesc să văd profunzimea reală a acidozei cu care se confruntă aceasta.
Pupila este punctul negru, din mijlocul zonei colorate numită iris.
De jur împrejurul ei, pe iris-ul colorat se proiectează intestinul nostru, iar la persoanele cu ochiii albaștri sau verzi, dar și la cele cu ochii căprui deschis se poate observa colorație gălbuie/portocalie sau maronie din jurul pupilei. Asta îmi arată ”grosimea” stratului de mâl depus pe pereții intestinului. La copiii, depozitele sunt albicioase, dar am văzut și copiii cu depozite maronii, ca la adulții foarte intoxicați.
Orice fel de pete sau linii colorate de pe iris arată afectarea anumitor zone, corespunzătoare unor organe din corp. Iridologia este o știință minunată și facilă, care evaluează starea de ”curățenie” a organismului fizic – iar ochii reprezintă cu adevărat ”oglinda” întregului corp.
Lumina lor ”pălește” cu fiecare an de acidoză – și ajunge să fie o umbră încețoșată și confuză.
De multe ori, privesc oamenii în ochi și nu mă uit la nimeni.
Pentru că senzația este că ”nu este nimeni” dincolo.
Decât goliciune.
Ceea ce nu se întâmplă când privesc un copil mic în ochi. Și văd ”o prezență” – este cineva acolo, care la rândul său, mă privește.
Fascinantă experiență!
Și pentru că tot vorbim de ochi – să nu uit să vă precizez că toate tulburările de vedere – indiferent cum sunt ”diagnosticate (miopie, hipermetropie, astigmatism, strabism, glaucom etc etc) sunt provocate de acidoza și depozitele de limfa acidă din spatele globilor oculari. Uscăciunea, usturimile și ochiii grei sunt semne clare ale acidozei limfatice a capului.
Am observat în timpul detoxifierii, în special în primele luni – o accentuare la maxim a tulburărilor de vedere (în special vederea în ceață, la distanță sau aproape sau dificultățile de acomodare aproape-distanță). Multe astfel de simptome au fost accentuate de cura de pepeni – iar la un moment dat, vederea s-a ”limpezit” și am văzut clar, mai clar ca altădată. Dar au fost destule săptămâni de ”ceață” și de teamă (”ceață” mentală) legată de întregul proces.

Pielea, picioarele și ochii unui om pot fi evaluate dintr-o privire rapidă și-ți poți face idee despre gradul de acidoză cu care se confruntă o persoană.
Nu mi-a fost simplu și ușor să accept personal că intensitatea acidozei cu care mă confrunt este una foarte severă (cu atât mai mult, cu cât am avut ”pretenția” că aveam un stil de viață considerat ”sănătos” după vechile standarde).
Probabil că am avut nevoie de această experiență, pentru a putea trece prin procesul de reversare, pe care îl intenționez în următoarele luni și ani, și pentru a putea ghida și alte persoane pe același drum.
Am aflat că m-am născut într-un organism foarte vulnerabil, că genele mele erau slăbite de abuzurile de generații ale înaintașilor mei și că pentru a putea re-echilibra și reface vechiculul fizic (care se confruntă cu o acidoză extremă) am nevoie de disciplină interioară și o re-educare a tuturor obiceiurilor.

 

Acidoza mentală şi emoţională:

-ne determină să acceptăm şi să trăim într-o competiţie falsă;

-nu ne lasă să ne alegem cu cine vrem să fim grupaţi,

-ne forţează să facem activităţi plictisitoare, repetitive;

-ne blochează creativitatea.

În cartea sa, Peter Gray -Liber să înveţi – ne arată un model interesant de a învăţa.( http://www.edituraherald.ro/carti-a-z/1/liber-sa-inveti-571-detail#UqkjCyjZoUU)

Oamenii ar avea nevoie de o cunoaştere a propriului corp, a nevoilor de hrană, de creativitate şi imaginaţie, dar şi de un climat de cooperare şi ajutor reciproc. Înţelegând cum funcţionează corpul şi nevoia de hrană este util să înţelegem şi semnalele emoţionale şi cele mentale legate de stagnarea limfatică, pentru şi faptul că multe din conflictele interioare nerezolvate sunt depozitate într-o formă condensată în ţesutul gras al corpului ( alături de toxinele fizice , care reprezintă substratul acestor retenţii toxice). Odată  cu eliberarea toxinelor corpul se relaxează

( inclusiv muşchiul psoas) şi tinde să atingă starea de echilibru. Atât în domeniul mental cât şi-n cel emoţional avem ” măsuri” foarte clare ale ” acidozei” şi a ” alcalinităţii”. Spre exemplu tot ce ne ţine în întuneric, în  ignoranţă, în fixitate, în necunoaştere, aparţine acidozei mentale. Prin vindecare se aduce corpului stare de echilibru. Ieşirea din această stare de acidoză mentală şi emoţională

Majoritatea oamenilor nu își cunosc si nu-si inteleg corpul fizic, nu-i percep mesajele (de ajutor sau de pericol), nu-i dau hrana de care acest corp are nevoie si nu se comporta bine cu el.
Il abuzeaza, il suprasolicita, il biciuie si-l forteaza sa reziste im conditii, de multe ori, imposibile.
Oamenii isi trateaza cu multa indiferenta mintea, majoritatea incarcand hard-ul calculatorului (cam asta este mintea noastra, un hard de computer) cu programe haotice si inutile. Si nu se mai ocupa deloc de “re-aranjarea” soft-ului, folosind toata viata soft-uri (programe) invechite, incarcate in copilarie si tinerete,
Orice hard se poate “curata”, re-aranja, programe pot fi sterse, si alte programe incarcate,
Putem face orice cu minunata noastra minte si cu uimitorul nostru corp biologic – ce sunt instrumentele daruite de Creator tuturor copiilor sai, la venirea in corp fizic!

Am inteles in ultimul timp ca vindecarea – ce inseamna o schimbare completa a energiei interioare – vine doar din lucrul fiecarei persoane cu sine, din asumarea responsabilitatii personale a acestui proces.
Dupa ce am cautat ani de zile “remedii” pentru vindecare, adica fel si fel de medicamente, chiar si “naturale” sau proceduri de toate felurile, fizice sau energetice, am aflat ca nu sunt pe drumul corect al vindecarii, pentru ca am descoperit ca VINDECAREA ESTE UN PROCES. Nu o stare obtinuta cu pastile sau proceduri, indiferent cat de minunate si magice par sa fie!
VINDECAREA ESTE UN PROCES care poate incepe in corpul fizic – dar apoi se transfera in “centrul” fiintei umane, in inima sa. Sau poate începe în inima sa energetica si se poate continua in corpul fizic.
Oricum ar fi, vindecarea fiecarui om incepe cu vindecarea inimii sale.

Iar starea de bine care se poate obține în corpul fizic odată cu dieta de detoxifiere alcalină, este cea care ajută la deschiderea inimii. De fapt, ajută la re-deschiderea sa, pentru ca inimă se inchide cand ne sepăram de Natura.
Cand ne tratăm fără respect corpul fizic si mintea, care sunt făcute din mineralele pământului, din vegetalele Naturii si din apa Cerului – pierdem legătura cu Întregul.
Atunci cănd uităm atât de tare cine suntem, incât incepem sa ucidem si să distrugem totul in jur, pentru a putea trăi noi – ne-am separat complet de Inima noastră, de Natura si de Viaţa.

Defrişările de terenuri, sacrificarea copacilor pentru obţinerea terenurilor agricole au schimbat foarte tare energia Pământului. Si nu au rezolvat problema omenirii legată de alimentaţie.
Cu cat oamenii mănâncă mai mult alimente nepotrivite pentru corpul lor (de exemplu, cereale!) cu atât intră mai tare in acidoză si simt nevoia sa mănânce alimente si mai multe, si mai nepotrivite, confundând senzaţia de slăbiciune a corpului (dată de acidoza) cu cea de foame.
Folosirea cerealelor, a grânelor, a lactatelor, ouălor si cărnii intensifică starea de acidoză a oamenilor, menţinându-i in starea de boala si de separare interioară de Natura.

Vindecarea Naturii nu se va putea face decât odată cu vindecarea oamenilor.
De fapt, odată cu vindecarea INIMII oamenilor.
Care inseamna IUBIRE.
IUBIREA este energia vindecării.
Dar nu una teoretică, obtinuţă prin gândire sau trăiri emoţionale.
IUBIREA nu este o emoţie, nu apare si dispare (precum dragostea, sau pasiunea).
IUBIREA este o stare. EA ESTE CONTINUĂ.
Când respecţi toate făpturile de pe pământ, când respecti Natura şi-ţi procuri alimentele fără să faci rău nici unei făpturi, fără să omori animale sau plante, atunci apare o altă relaţie cu propria inimă si cu inima lumii.

Când culegem fructele comestibile ale plantelor, ale arborilor si altor plante, care ne daruiesc din abundentă roadele lor – intrăm in vibratia vindecatoare a respectului pentru VIAŢA.
Alegând sa consumăm fructe ( sunt si legume “fructe” ale plantelor respective – precum tomatele, ardeii, castravetii, dovleceii sau păstăile) – alegem sa consumam prea plinul Naturii, abundenţa acesteia, darul său pentru oameni.
Alegând VIAŢA, alegând IUBIREA, alegem VINDECAREA inimii noastre si participăm, fiecare, cu o picatură, la vindecarea Mamei Natura.

Dieta de detoxifiere care foloseşte fructele si legumele proaspete este o dietă care se impune din ce in ce mai mult in ultimii zeci de ani, deşi ea a fost discutată de igienişti din vechime de peste 100 de ani.
Valoarea ei a fost comentata si contestata zeci de ani de nutritionisti, de medici sau de publicul larg.
Dar cei care au incercat-o, testat-o si resimţit-o pe propria piele, sub supravegherea unei persoane avizate, care să cunoasca detaliile problemelor ce pot aparea la inceput, la trecerea către aceasta dieta – sunt persoane care rămân pe aceasta dieta zeci de ani.
Pentru că oamenii realizează nivelul de VINDECARE ce poate incepe odată cu fructele – odată cu mesajul arborilor – odată cu strădania lor de a ne intoarce către “Paradisul original” – pe care l-am pierdut din ignoranţă şi necunoaştere.

Pentru că fructele reprezintă POARTA înapoi către INIMĂ, înapoi către VIAŢĂ, înapoi către UMANUL din fiecare din noi, şi implicit, inapoi către NATURĂ!

(A. Mihălțan)

Un comentariu la „Acidoza limfatică și mentală. Cât de intoxicați suntem și ce ar trebui să facem

  • decembrie 29, 2019 la 11:00 am
    Permalink

    An nou cu bucurii, speranță și voie bună!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.