Anul acesta toate bugetele primăriilor au fost văduvite de sume considerabile. Multe administrații locale au încercat să acopere aceste lipsuri din buget prin proiecte cu fonduri europene sau guvernamentale. În comuna Voila se derulează mai multe proiecte cu bani prin PNDL 2 sau cu fonduri de la Uniunea Europeană. Însă, unul din cele mai importante proiecte este cel privind împărțirea terenurilor agricole. Redactorii ziarului Făgărașul Tău au stat de vorbă cu primarul comunei Voila, Gheorghe Osalciuc, care ne-a prezentat lista obiectivelor  realizate sau în curs de realizare din comuna pe care o conduce de doi ani.

S-au împlinit doi ani de când ați preluat conducerea Primăriei Voila. Vreau să ne prezentați ce ați reușit să realizați în tot acest timp. Știm că această comună avea multe lipsuri, atunci când ați ajuns în fruntea ei.

Încă din campanie am avut un plan bine definit; primul obiectiv era să încep să pot finaliza împărțirea terenului agricol, pe Legea 18 și pe toate celelalte legi. Pot spune, după doi ani, că sunt mândru că am reușit ce nu a reușit niciunul din colegii mei. Astăzi sunt 2200 de hectare de teren arabil împărțit, sunt lucrări depuse la Oficiul de Cadastru. Tot în acest timp, au venit în jur de vreo 300 de titluri de proprietate.

În ce sate ați lucrat?

Am lucrat în Voivodenii Mici, unde am și terminat, la Voivodenii Mari  avem cam 55%  de teren împărțit, la Sâmbăta de Jos, cam 35% și continuăm. Acum, o echipă de topometriști, care a fost în Voivodenii Mici, a fost mutată pe Dridif. Am reușit de două săptămâni să încheiem și contracte cu trei firme pentru a beneficia de banii de la stat pentru Registrul Sistematic, mai exact să intabulăm titlurile vechi și beneficiem de 18.000 de lei de la stat. Sper să putem duce proiectul la bun sfârșit. Am început deja și am adunat actele; pentru ca să poți face o intabulare la un titlu vechi, trebuie să faci un dosar pe fiecare persoană care vrea să-și intabuleze terenul.

Care era situația când ați venit la Primărie. Știm că Voila era printre codașe în ceea ce privește titlurile de proprietate.

La Voila, Cincșor, Ludișor pământul, în mare parte, era împărțit. S-a măsurat cu capra terenul, s-au dat titlurile, dar sunt discuții de suprapunere. Verificăm din aproape în aproape, până depistăm discrepanţele și în final, anulăm. De regulă, titlul care e dat primul rămâne în picioare și titlul care e dat după, trebuie anulat, unde există suprapuneri, pentru că nu ai ce să faci. E cu supărare pentru că descurci pe unul și încurci pe altul! Logic, nu poate să fie teren peste teren și unul trebuie să piardă! Dacă nu e variantă pentru a nu deranja pe niciunul, atunci un titlu trebuie anulat.

Asta pentru că s-a măsurat cu capra, pentru că așa a fost cândva, nu vreau să învinovățesc pe nimeni, asta a fost situația. Dar acum, când lucrezi cu Stereo 70, e aparatură performantă, cu conectare la satelit, deci toleranță un centrimetru și acum putem discuta de o lucrare topo performantă.

Cât mai aveți de lucru?

Sper ca până la sfârșitul anului să terminăm Voivodenii Mari, am început Cincșorul, ceea ce înseamnă să finalizăm și să intabulăm titlurile vechi. Ca să poți intabula trebuie să plătești o firmă de topometriști, să-ți remăsoare parcelele pentru că altfel nu îți dai seama unde e suprapunere, unde e loc de rezervă, pentru că dacă nu a fost o lucrare tehnică, făcută pe calculator, s-au întâmplat și greșeli.

Lucrări importante s-au făcut și la Primărie, dar și la școli sau cămine!

Am modernizat și am făcut un centru ISU, exact cum cere legea. Am introdus o centrală pentru era logic să fie încălzire centralizată la nivel de primărie, pentru că în fiecare birou aveam sobe și fum. Acum, am încheiat contractul și recompartimentăm primăria și o să schimbăm și tâmplăria.

La Școala la Voila au fost două centrale care erau defecte și consumau multe lemne fără a fi eficiente; am decis să punem o centrală adevărată.

Cât de curând vom face același lucru și la Cincșor.

Căminele le-am pus la punct la Sâmbăta, la Cincșor, la Voivodenii Mari, Voivodenii Mici, Ludișor. A mai rămas de făcut la Dridif, acolo e o clădire cu multă igrasie și ne-am gâdit la un proiect mai mare; l-am făcut deja și așteptăm o nouă sesiune pentru a prinde o linie de finanțare pe fonduri europene, pentru că sunt mulți bani și repet faptul că la nivel de unitate am lucrat cu trei-patru echipe de topometriști, e cheltuială mare. Dar să dai titluri de proprietate e primordial pentru că, în 2020, oamenii  o să fie revoltați că nu pot declara pământurile la APIA fiindcă nu au titluri de proprietate. Nu regret că am mers pe linia topometriei cu atâția bani, decât să fac altceva.

Avem semnat un proiect pentru a achiziționa, tot pe bani europeni, un tractor cu o lamă pentru deszăpezire. E un proiect prin GAL Microregiunea Valea Sâmbetei. Cred că în două luni o să avem tractorul.

Aveați nevoie de acest tractor dotat pentru deszăpezire?

Avem, pentru că Voila are șase sate  și avea doar un buldoexcavator care nu era pentru așa ceva. O să obținem un tractor performant de 100 de cai putere, cu lamă pentru deszăpezire.

Am semnat un contract de finanțare pentru canalizarea de la Voivodeni, este cu bani de la Guvern, prin  PNDL. Acum suntem în faza de finalizare a proiectului tehnic, pentru a ne înscrie la licitație. După procedură, sper ca în două luni să avem și câștigător pentru că și legea vine acum în favoarea noastră: cel care contestă trebuie să timbreze 2% din suma contestată și dacă înainte erau reglări de conturi între societăți, acum nu mai merge. Ca să pierzi 2% nu îți convine, pentru că dacă nu câștigi, pierzi acești bani. Sper ca în două luni să se termine licitația și să începem lucrarea.

Urmează să semnăm contractul de finanțare pentru After School. Acest proiect este prin fonduri europene și în toate școlile din comună o să fie „Școală după școală“, iar copiii o să beneficieze de mâncare, de asistență medicală, de îmbrăcăminte, de materiale didactice.

Pe parcursul a câți ani se derulează proiectul?

3 ani, iar în tot acest timp, copiii vor beneficia de Programul „Școală după școală“, cu mâncare, îmbrăcăminte, asistență medicală. Zilele acestea vom fi chemaţi la București, ca să semnăm contractul de finanțare.

Cine se va ocupa de implementarea proiectului?

Primăria, şcoala, vor fi implicate cadre didactice din școală și o să fie plătite, pentru că stau după-amiază să învețe copiii. O să fie doamna doctor care o să facă asistență, o să mai fie asistența socială din Primărie, două persoane, așa cere ghidul.

Credeți că o să crească frecvența copiilor la cursuri?

Absolut. Sunt multe familii sărace ai căror copii nu merg la școală că nu au ce să mănânce sau nu au cu ce să se îmbrace. Dacă beneficiază de mâncare, de îmbrăcăminte vor fi interesați să frecventeze școala.

În ceea ce privește infrastructura rutieră, ați lucrat la acest aspect?

Am reabilitat drumul din Dridif. În urma canalizării făcute, tot sistemul rutier a fost distrus. L-am reabilitat și de unde s-a terminat asfaltul până la ieșirea din sat, am făcut un tratament asfaltic și acum se poate circula în condiții bune.

Am reabilitat drumurile din Cincșor, am reabilitat strada Pârâului din Sâmbăta de Jos și am drenat tot pârâul care e de-a lungul satului.

Acum avem în plan să reabilităm drumul care face legătura dintre Voivodenii Mici și Sâmbăta de Sus, până la limita UAT.

Ați avut și o situație privind un tei care  a căzut peste o mașină și peste oameni.

În urma discuțiilor telefonice cu Consiliul Județean, am convenit ca noi să facem o adresă să explicăm situația, urmând ca ei să facă demersurile, și probabil după ce obțin autorizațiile va trebui ca eu să mă ocup în relația cu Ocolul Silvic, să vină să facă marcare și să pună actul de punere în valoare, ca ulterior să găsim o firmă ca să-i poată tăia.

Ne-ați spus că și cei de la herghelie au făcut sesizare. De ce este atât de complicat să tăiați acei arbori care pun viața oamenilor în pericol?

Este complicat pentru că fac parte din perdeaua de arbori din jurul Castelului Bruckenthal, e la limita de proprietate între Apele Române, drumul județean și herghelie și ca atare sunt câteva instituții  implicate în a emite autorizații ca într-un final cei de la Ocolul Silvic să poată marca și emite act de tăiere; astfel cei de la ocol nu pot legal să marcheze arborii.

Acei arbori sunt foarte bătrâni, iar oamenii se tem pentru casele și pentru viețile lor!

Gândiți-vă dacă a căzut pe timp bun, la un vânt ce se poate întâmpla! Un an și jumătate m-am chinuit să tai plutele de pe drumul județean care face legătura între Voila și Voivodeni și după lupte seculare, i-am tăiat în condiții de regim silvic autorizat; le-am dat spre folosință oamenilor din comună, să facă lemn de foc.

Și acei arbori reprezentau un pericol, știm că a și căzut o plută anul trecut!

Era pericol, pentru că acele plute erau de peste 40 de ani și ele mai mult de 30 de ani nu au voie să stea în picioare. Bine că nu s-au întâmplat evenimente, le-am tăiat, drumul e curat și o să ne gândim să facem o plantație de nuc sau salcie, deocamdată sunt în discuție cu ocolul să vedem ce putem să plantăm.

 

 

 

Suntem si pe:
0