Făgăraşul împlinește astăzi, 727 de ani de la prima atestare documentară.

Făgăraşul a reprezentat un important punct de reper în istoria acestui neam. Cetatea Făgăraşului a fost reşedinţă pentru mai mulţi principi şi domnitori. Printre aceştia îi putem aminti pe: Negru Vodă, Mircea cel Bătrân, Vlad Dracul, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazu, Ştefan Mailat, principele  Michael Apaffy (în timpul căruia cetatea şi domeniul Făgăraşului au cunoscut o perioadă de maximă înflorire economică, depăşind în importanţă capitala Alba Iulia), ş.a.

Cele mai timpurii informaţii privitoare la Ţara Făgăraşului, datează din primul sfert al secolului al XIII-lea – diploma dată de regele Andrei al II-lea al Ungariei, în anul 1222, în care sunt informaţii privitoare la obligaţiile Cavalerilor Teutoni (aşezaţi la Feldioara, în Ţara Bârsei), de a plăti vamă la trecerea lor prin ţara românilor, Terra Blachorum.

Prima atestare documentară  a Făgăraşului datează din 11 martie 1291, dată la care regele Andrei al III-lea al Ungariei, donează domeniul de la „Fogros” (Făgăraş) şi Sâmbăta „Zumbothel”, principelui maghiar Ugrinus.

Cu toate acestea, Sextil Puşcariu menţionează existenţa unor aşezări mai vechi pe malul Oltului, la vest de oraş, prin zona fostei fabici de cărămidă. Se vorbeşte chiar de o altă cetate, din lemn, cu val de pământ şi palisadă (atestată arheologic), care era amplasată în alt loc decât actuala cetate, şi care ar fi fost incendiată în timpul marii invazii mongole din anul 1241.

 

Suntem si pe:
0