BRÂNCUȘI – SPECIFICUL NAȚIONAL ȘI VOCAȚIA UNIVERSALITĂȚII

Biblioteca Municipală a fost gazda unui eveniment cultural zilele trecute, care a fost dedicat specificului național și vocației universalității în creația brâncușiană. Expoziția de carte pregătită cu ocazia acestui eveniment relevă amplitudinea creației, devoalată de criticii de artă.

Dacă rostirea românească a artei lui Brâncuși se întemeiază pe tradiții ancestrale, opera sa își afirmă vocația universalității. Specificul național se împletește cu această vocație, întrucât ”orice mare creație artistică”, specifică Ionel Jianu, ”își află rădăcinile adânc înfipte în pământul țării, dar își ridică privirile spre cerul lumii”. Prin descinderea în substanța tradiției populare românești, Brâncuși este un novator al artei sculpturale. Din creația lui, relevăm  tendința spre purificarea formei, esențializarea ideii, trecerea de la real la simbol, atingerea unei semnificații umane de valoare universală. Miturile, credințele populare și folclorul, i-au conferit dimensiunea ascensională a creației. Metamorfozarea formelor arhetipale în sculpturi moderne a cunoscut un proces lent, de adâncire a semnificațiilor: ”Ansamblul sculptural de la Tg-Jiu”, inaugurat la 26 octombrie 1938, ”testamentul existențial românesc”, eseurile ”Brâncuși. Surse arhetipale”, ”Sinele cerului”, ”Rostirea românească a artei lui Brâncuși”, prezentările power-point conturează o creație a amplitudinii, a desăvârșirii“, a spus  prof. Viorica Bica, coordonator Biblioteca Municipală.

I Expoziție de carte CONSTANTIN BRÂNCUȘI

Constantin Brâncuși rămâne, în viziunea lui L. Blaga, ”cea mai înaltă ridicare a spațiului mioritic”.

II ”Ansamblul sculptural de la Târgu-Jiu, mesaj mioritic”

Ansamblul sculptural de la Târgu – Jiu, este ”testamentul existențial românesc”,  reeditează ”mesajul mioritic într – un limbaj de accesibilitate universală, cel al sculpturii, și într-o tratare esențializată, de un mare impact vizual”.

  • a prezentat prof. Viorica Bica, Biblioteca Municipală ”Octavian Paler”

III Constantin Brâncuși, conștiința formei pure

-au prezentat elevii Colegiului Național ”Radu Negru”: clasa a IX-a D, XII-a B

Coordonator prof. Adriana Năstasă

Brâncuși a creat, cu profunzimea unui spirit întors spre sine, o suită de sculpturi inegalabile în formele lor simplificate până la limita abstractului, aflate însă în corespondență intimă cu forțele naturii și tainele infinitului.

Alexandra Naneș, Ștefan Sucaciu – Eseu: ”Eu nu creez păsări, ci zboruri”

Andrei Morar, „Destinul artistului”

Silvia Mitric, Bianca Sas, Ștefan Tănase, Samuel Grigoriță – Eseu și poster ”Creația artistică a lui Brâncuși”

Georgiana Comaniciu, Alexia Solomon, Ionuț Mogoș – Poster: ”Opera artistică a lui Brâncuși

Bianca Chelemen, Amalia Lup – prezentare power-point ”Arta lui Brâncuși. Trecut, prezent și viitor”

Maria Stejeroiu, Teodora Vereș, Cristina Petrașcu, George Ivan – poster ”Creația brâncușiană”

Maria Belu, Doina Morar- prezentare power-point ”Măreția absolutului”

Maria Drăgulescu, Teodora Mercurean – prezentare power-point ”Simboluri din arta lui Brâncuși”

Aurelia Dobre, Iulia Teiușanu, Sebastian Berszan, ”Mentorul Brâncuși”

Andreea Neculai, Amina Manea, Octavian Peptea – prezentare power-point ”Despre rolul artistului: ”Eu am făcut piatra să cânte pentru omenire”

Simona Gridan, clasa a XII-a B – eseu: ”Rostirea românească a artei lui Brâncuși”

Artă plastică: Ionuț Mogos: ”Coloana infinitului”, portret Brâncuși

 

IV Eseu: Constantin Brâncuși. Surse arhetipale

– prezintă Ștefan Botoran, teolog, redactor la ”Monitorul de Făgăraș”

Sursele arhetipale se suprapun artei populare prin stilizarea, puritatea formei, esențializarea ei. Viorica Bica

Biblioteca Municipală ”Octavian Paler”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.