foto:mitropolia-ardealului.ro

Sub aripa blândă și ocrotitoare a falnicilor munți ai Făgărașului, s-au așezat din timpuri preistorice oameni care au întemeiat sate rămase până astăzi. Recea este unul dintre aceste sate, cu origini învăluite în legendă, cu o istorie bogată și biserici unice în Țara Făgărașului.

Nu se poate spune cu exactitate când s-a înființat prima așezare de pe vatra satului Recea. Unii istorici presupun că primii oameni s-au așezat la poalele Munților Făgăraș în acest tărâm după descălecarea romanilor în Dacia Felix. Se păstrează în tradiția populară o legendă legată de înființarea localității. Se spune că niște vânători de peste Olt au ajuns aici și au numit așezarea după numele unuia dintre ei: „Recean”. Alții spun că numele vine chiar de la cuvântul „rece”, mai ales că temperatura aerului este scăzută aici în cea mai mare parte a anului. Este cert că toate aceste legende legate de înfiin­țarea satului au la bază oameni care au rămas fermecați de frumusețea acestor locuri de munte și este de ajuns să te convingi de aceste frumuseți naturale doar poposind pentru scurt timp în satul făgărășean.

Dacă despre primele comu­nități din Recea nu se cunosc prea multe lucruri certe, se știe că înainte de năvălirea hunilor au existat aici de fapt două sate, despărțite de un râu, și care acum formează o singură localitate. Satele se numeau Vaida-Recea și Teleki-Recea. Despre existența lor vorbește pentru prima dată un document din anul 1486. Istoricul Nicolae Stoicescu menționează în lucrarea „Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Transilvania” și alte denumiri ale celor două vechi sate care formează acum localitatea Recea. Astfel, Vaida-Recea s-a mai numit și „Recea Voievodală”, iar alte surse, cum este lucrarea „Școala poporană din Țara Făgă­rașului și de pe Târnave”, a lui C. Stan, menționează numele „Recea ducală”, după reședința de vară a voievodului Constantin Brâncoveanu.

Numele „Teleky-Recea” provine de la groful maghiar Teleky, care avea moșie și castel în jurul cărora s-au așezat muncitori și servitori și avea să se nască partea cealaltă a actualului sat Recea. Comasarea celor două sate într-unul singur s-a făcut destul de recent, după Al Doilea Război Mondial. Dar și astăzi, oamenii încă mai folosesc vechile denumiri pentru a se referi la cele două părți ale satului, despărțite de râul care străbate așezarea.

Primul recensământ de la Recea datează din 1857 și consemnează existența a 132 numere de casă, a 361 de ortodocşi, a 360 de greco-catolici, a trei reformaţi și şase israeliți, în total trăind 731 de suflete. Actualmente satul nu mai este populat ca odinioară, ci este deplin afectat de fenomenul depopularizării.

sursa:mitropolia-ardealului.ro si Ziarul Lumina, Ediția de Transilvania

Mai mult AICI

Suntem si pe:
0