Drăgușenii s-au întors ieri în timp. Și așa cum petreceau bunicii și străbunicii lor în urmă cu zeci sau chiar sute de ani, au sărbătorit așa cum se cuvine„Buzduganul“ sau mai exact sfârșitul secerișului.  Îmbrăcați în hainele populare, drăgușenii, de la cei mai mici, la cei mai mari au pus în scenă obiceiul „Buzduganul“ așa cum cere tradiția.

 

„Obiceiul Buzduganul este foarte vechi, este un fel de răsplată a preotului față de enoriașii care i-au lucrat, i-au făcut zile de clacă, care au lucrat pe averea lui. Obiceiul s-a păstrat până înainte de CAP. După ce nu a mai fost obiectul muncii, pământul s-a transformat. Șefii de brigadă, aici erau doi buni gospodari, organizau un fel de petrecere după ce terminau treburile CAP-ului. Acest lucru a fost de mare valoare pentru că celor mai tineri le-a venit la cunoștință că a fost ceva. Eu sunt din Drăguș, după facultate am venit aici la școală și am avut un director foarte îndrăgostit de sat și de tradiție. Și atunci așa era: dascălii după ore, zilnic erau datori să facă patru ore de cultură. Eu mi-am ales tradițiile și așa am fost toată viața, chiar și cu copiii. Ne duceam în șezători de unde am cules tot felul de informații. Buzduganul era organizat în general de preot, le plătea muzica. La Drăguș, muzica a fost un minus și tineretul se bucura că preotul le punea la dispoziție muzică și organizau prilej de a se distra. Ei au găsit de cuviință să-i facă surpriză preotului, să se ducă la casa lui cu un snop, mai întâi, apoi au luat un rășchitor din șezătoare, l-au păstrat și l-au îmbrăcat, în fiecare an altfel( s-a păstra tradiționalul: crucea dublă, spicele). “, ne-a spus Lavinia Rogozea din Drăguș.

„Este un obicei străvechi din Drăguș. Nu se cunoaște nici de când a fost început. El reprezintă „claca popii“, respectiv claca secerișului grâului și se sărbătorește în fiecare an cu dragoste și mare împătimire de către toți drăgușenii. Pe scenă sunt multe obiceiuri „Sora soarelui cu sora Vântului“ și anumite dansuri specifice începând de la semănat și până la seceriș“, ne-a spus Adrian Șerban din Drăguș.

La marele eveniment al satului au luat parte pe lângă invitații locali și oficialități județene.

Pe parte de acțiuni culturale, am finanțat o serie de proiecte care se desfășoară în județul Brașov. Mă bucură astfel de evenimente frumoase care duc mai departe tradiția din fiecare localitate. Nu întâmplător, comuna Drăguș a fost o comună reprezentativă pentru România, a fost foarte bine reprezentată de Dimitrie Gusti și cred că lucrurile acestea spun foarte mult. Aceste lucruri țin de comportamentul oamenilor, felul lor de a fi, de modul în care știu să muncească, să-și ducă mai departe tradițiile, să-și educe copii, sunt lucruri care m-au impresionat efectiv astăzi“, ne-a spus Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov.

„Sunt foarte fericită că mă aflu astăzi aici la sărbătoarea Buzduganului din comuna Drăguș. Chiar m-am îmbrăcat în portul din Drăguș și sunt foarte mândră de acest lucru, sunt foarte atrasă de acest loc și sunt foarte bucuroasă că oamenii de aici promovează și duc mai departe tradiția din acest loc minunat“, Gabriela Brebeanu, consilier județean.

După prezentarea obiceiului Buzduganul, pe scena sărbătorii au urcat mai mulți interpreți de muzică populară atât din zona noastră, cât și din alte zone ale țării.

„Am reușit să ne organizăm și să ducem an de an acest obicei în care să implicăm cât mai mulți consăteni și nu numai. A fost bine, lumea s-a prezentat în număr mare, am reușit să aducem și artiști locali și nu numai. Încercăm pe lângă obiceiurile noastre să mulțumim oamenii din zonă și cu artiști din alte zone ale țării“, ne-a spus Cornel Greavu, primarul comunei Drăguș.

În zona Drăgușel, acolo unde a continuat petrecerea de la scenă, au fost prezenți și comercianții cu mici și bere. De asemenea, sătenii au avut ocazia să afle și lucruri importante despre accesarea fondurilor europene de la standul amenajat de GAL Microregiunea Valea Sâmbetei.

Petrecerea la Drăguș a ținut până târziu, iar artiștii care au urcat pe scenă au întreținut atmosfera de sărbătoare în satul de la poalele munților Făgăraș.

 

 

 

 

 

 

Suntem si pe:
0