foto: www.doxologia.ro

Astăzi, toți creștinii din Bisericile Apostolice prăznuiesc „Adormirea Maicii Domnului” (Sântă Mărie Mare, numită și Uspenia – termen slav), sărbătoare ce a început în ajun cu Prohodul Maicii Domnului și fost precedat în Biserica Ortodoxă de un post de două săptămâni, întrucât Sfânta Fecioară Maria, Născătoarea de Dumnezeu este cea care a reprezentat un nou prilej de practică ascetică și exigență morală. Este una dintre cele mai mari sărbători ale bisericilor creștine istorice. Era firesc ca o sărbătoare atât de mare și aproape de sufletul creștinilor să dea naștere multor tradiții, obiceiuri și superstiții. 

Sfânta Maria Mare este „prilej de mare bucurie și sărbătoare, acest praznic fiind cunoscut și sub numele de «Paștele din mijlocul verii».

Locul de origine al sărbătorii este probabil Ierusalim, Oraşul Sfânt, unde se păstrează până astăzi, în apropierea Grădinii Ghetsimani, mormântul Maicii Domnului şi biserica zidită pe acest mormânt. În spatele mormântului Maicii Domnului din această biserică este pusă la închinare pentru pelerini icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, cunoscută sub numele de Ierusalimitissa.

Sfânta Maria, simţindu-şi apropierea sfârşitului vieţii pământeşti, s-a aşezat în casa ei din Grădina Ghetsimani, pe un pat, aşteptând mutarea către Împărăţia Fiului ei, Mântuitorul Iisus Hristos. Sfinţii Apostoli, care erau împrăştiaţi în toate părţile lumii cunoscute în vremea aceea pentru a propovădui Evanghelia Mântuitorului Hristos, au fost aduşi în chip minunat pe nori, la Ierusalim, pentru a fi alături de Maica Domnului şi a-i aşeza trupul în mormânt. Dintre Sfinţii Apostoli lipsea însă Toma, care a ajuns la Ierusalim după trei zile, adică tocmai după înmormântarea Sfintei. Acesta s-a rugat stăruitor să-i fie deschis şi lui mormântul, pentru a o vedea încă o dată pe Maica lui Hristos. Fiindu-le milă de el, Sfinţii Apostoli au deschis mormântul Maicii Sfinte, însă au văzut că, prin minune, mormântul era gol. Au cunoscut astfel că Maica Domnului se înălţase la ceruri.

Zi de rugăciune și de pelerinaj

Dacă cei aflaţi în necazuri, în boală sau în momente de cumpănă se roagă cu credinţa Maicii Domnului în această zi îndeosebi, ei vor găsi mângâiere și alinare sufletească. Se crede că Maica Domnului ajută îndeosebi feţele care se roagă Ei pentru căsătorie, femeile însărcinate (pentru o naștere ușoară) și pe cei păgubiţi sau aflaţi în suferinţe. Se spune că pentru a fi sănătos și a-ți proteja familia de necazuri și boli este bine să te rogi Maicii Domnului în această zi și să mergi în pelerinaj la mănăstirile și bisericile cu har, purtând hramul Sfintei Marii. În Maramureș, fetele tinere se duc la slujba bisericească îmbrăcate în straie toate de culoare albă, scrie mytex.ro.

 

 

Trecerea de la vară la toamnă

Era firesc ca o sărbătoare atât de mare și aproape de sufletul creștinilor să dea naștere multor tradiții, obiceiuri și superstiții.  În popor, Sfânta Marie Mare este sărbătoarea care face trecerea între anotimpul călduros și cel autumnal. Odată trecută această zi, vremea începe și „se strică”, făcând loc ploilor și răcorii. După această zi, se organizează din nou nunți, au loc târgurile de toamnă, se fac însămânțările specifice noului sezon, iar apele nu mai sunt bune de scăldat.

Motivele vegetale se regăsesc în datinile populare legate de această sărbătoare. În unele zone, ziua de 15 august este cunoscută și sub numele de „Cercurile Sfintei Marii” și există obiceiul că fetele tinere, nemăritate, să poarte la sân o plantă numită „năvalnic” pentru a-l atrage pe cel ursit către meleagurile lor. De asemenea, de vor înflori trandafirii în această zi, se crede că oamenii vor avea parte de o toamnă lungă și frumoasă. Și tot în această zi, fetele culeg flori și le așază la icoana Maicii Domnului în semn de cinstire, rugându-se pentru sănătate și împlinirea dorințelor. Despre flori se spune că au proprietăți tămăduitoare.

Cerbul spurcă apa râurilor

Tot de această sărbătoare, ciobanii coboară oile de la munte („La Sântămăria Mare/Tulesc oile la vale!”), bărbații își schimbă pălăria cu căciula, se interzice scăldatul în apa râurilor (fiindcă e spurcată de cerb) și dormitul pe prispă sau în târnațul (pridvorul, tinda) casei.

În fiecare an, pe 15 august, este celebrată și Ziua Marinei, deoarece Maica Domnului este patroana marinarilor. Se fac serbări la malul mării, dar și în orașele dunărene.

Share Share on Facebook0Email this to someonePrint this pageShare on Google+0