BERTRAND RUSSEL

ÎN CĂUTAREA FERICIRII

București, editura Humanitas, 2011

Bertrand Russel (1872-1970), fondatorul filosofiei analitice este considerat unul dintre logicienii de marcă ai secolului al XX-lea. Studiile sale au avut o influență considerabilă asupra logicii, matematicii, teoriei mulțimilor, lingvisticii și filosofiei. Științelor filosofice-gnoseologia, etica, estetica, sociologia li s-a atribuit o fundamentare psihologică. În demersurile sale, Russel urmează doctrine și teorii logice. Ca metodă filosofică, adoptă analiza logică, pornind de la convingerea că logica este esența filosofiei. Logicismul  în sensul de antipsihologism, a apărut ca o reacție împotriva psihologismului. În studiul ”The Principles of Mathematics” susține că principiile și conceptele fundamentale ale matematicii pot fi definite și derivate din principii și concepte pur logice.  Raportul dintre logică și matematică este denumit ”logicism”, o concepție pe care Russel a promovat-o și care avea să încununeze o operă prodigioasă.  Celebra ”Principia Mathematica” (1910-1913)  a fost redactată în colaborare cu Alfred North Whitehead. În anul 1950 i se decernează Premiului Nobel pentru literatură, ”drept recunoaștere a activității sale scriitoricești variate și de mare importanță prin care apără idealurile umanitare și libertatea de gândire”.

Încă din prefața volumului, autorul își atenționează cititorul: ”în paginile ei nu veți întâlni cugetări filosofice abisale sau ample dezvoltări erudite. Tot ce am urmărit, a fost un număr de remarci inspirate din ceea ce reprezintă bunul simț moral”. Din propria experiență se desprind sugestii pentru a depăși pragurile nefericirii. Perspectiva este optimistă. Russel este convins că ”printr-un efort bine îndrumat, mulți dintre cei ce se simt nefericiți, ar putea deveni fericiți”. Nefericirea este percepută ca o stare de rău ce-și are izvorul într-un dezechilibru. Cunoscând patogenia nefericirii, mecanismul pe care a generat-o, omul conștientizează acest dezechilibru. Competiția, plictisul, oboseala, invidia, conștiința păcatului, persecuția, teama de opinia publică se înscriu în etiologia nefericirii. Remediul pe care Russel îl propune, rezidă în recunoașterea rolului ”ce revine bucuriei calme și sănătoase în cadrul unui ideal de viață echilibrat”. Omul contemporan s-a desprins de viața pământului: ”Suntem creaturi ale pământului. Viața noastră este parte din viața pământului. Ritmul vieții pământului este lent.; toamna și iarna sunt la fel de esențiale ca primăvara și vara, repaosul e la fel de esențial ca și mișcarea. Pentru un copil, chiar mai mult decât pentru un adult, este necesar să păstreze un oarecare contact cu fluxurile și refluxurile vieții terestre”. În viziunea lui, orice om rațional, poate să atingă treapta fericirii. Ca atare, pledoaria pentru blânda așezare în tihnă, deschide perspectiva fericirii: ”O viață fericită trebuie să fie în mare parte o viață tihnită, pentru că doar într-o atmosferă de tihnă se poate trăi o adevărată bucurie”. Dobândirea fericirii constă în strădania omului de a evita pasiunile egocentrice. ”În firea majorității oamenilor  nu e să se simtă fericiți într-o închisoare, iar pasiunile care ne închid în noi înșine, constituie genul cel mai rău dintre închisori”. Autorul enumeră afectele egocentrice, cel mai des întâlnite: teama, invidia, sentimentul păcatului, mania persecuției, autocompătimirea, autoadmirația. Russel accede la definiția fericirii pe care omul o poate dobândi: ”Omul fericit este acela care trăiește în mod obiectiv cu sentimentele neîncătușate și cu interese largi, omul care-și obține fericirea prin aceste interese și afecte și prin faptul că, la rândul lor, aceste interese și afecte fac din el un obiect de interes și afecțiune pentru mulți alții”. Viața fericită înseamnă ”viața întru bine”. Russel este  un stoic. În viziunea lui, omul este ”cetățean al universului” care ”se delectează cu spectacolul oferit de acesta și cu bucuriile pe care i le pune la îndemână”.

(prof. Viorica Bica- Biblioteca municipală ”Octavian Paler”)

 

 

 

Share Share on Facebook0Email this to someonePrint this pageShare on Google+0