Codrii seculari de la ȘINCA, în patrimoniul UNESCO

 

sursa foto: cojo.ro

După cojocarul Dumitru Sofonea din Drăguș, ceata de feciori din Țara Făgărașului și dansul „Feciorescul de Ticuș“, zona Făgărașului a mai adăugat pe lista UNESCO o valoare naturală incontestabilă la nivel mondial: codrii seculari de la Șinca Veche.

Vineri, 07.07.2017, în cadrul celei de a 41-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial de la Cracovia s-a decis includerea in Patrimoniul Mondial UNESCO a Codrilor Seculari de la Sinca Veche. Alaturi de acestia au mai fost incluse padurile virgine de fag de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beusnita, Domogled-Valea Cernei, Masivul Cozia, Lotrisor, Codrul Secular Slatioara, Grosii Tiblesului, Strambu Baiut.

Demersuri pentru includerea acestor păduri într-un statut de protecție s-au făcut de către reprezentanții Ocolului Silvic „Pădurile Șincii“ încă de acum șapte ani, când în urma unor evaluări s-a identificat acest grup compact de pădure virgină pe o suprafață de  peste 350 de hectare.

„Noi aveam cunoștințe de pădurile acestea seculare în primul rând prin faptul că existau într-un bazinet care nu era foarte deschis ca acces spre drumul forestier. În general, în anii precedenți, în anii 90, exploatările s-au făcut în zonele în care era acces deschis spre drumul forestier. Aceste păduri  sunt în zona Strâmșoara, din comuna Șinca. În 2009, în intenția noastră de a obține un certificat european al managementului, cu un grup de colegi silvicultori, experți în silvicultură de la WWF România, am parcurs mai multe zone din ocol pentru că trebuia să îndeplinim mai multe condiții pentru acest certificat. În cadrul acestor criterii, unul era ca să ai un minim de 5% păduri cu valoare ridicată de conservare. Și parcurgând toată suprafața, s-a identificat un grup compact de 350 ha de pădure nealterată de intervenția umană, în sensul exploatării în scop economic. Oamenii au avut acces acolo în scopul culegerii de fructe sau drumeții montane. Atunci am avut o primă intenție și s-a și convins proprietarul pădurii ca să mergem pe protejarea acestor păduri. Asta înainte de a veni un ordin de ministru prin 2012 care a și reglementat protecția deosebită a unor astfel de păduri. Am împuternicit WWF România să facă demersuri în vederea declarării ariei protejate. Demersurile nu au fost încununate de succes, s-au oprit undeva pe la ministere, iar ulterior, pe un program european de conservare a făgetelor primare din Carpați și alte regiuni ale Europei, coordonat de Ministerul Mediului din Austria, s-au propus 92.000 de hectare la nivel european din care 24.000 de ha în România, ca situri naturale UNESCO, ca să intre în patrimoniul mondial ca valori naturale deosebite. În condițiile aceste, s-a întocmit un dosar complex cu date, măsurători la nivel de minister. Acceptarea pe lista UNESCO a fost într-o zi de vineri 7 iulie, la Cracovia. În această ședință s-a acceptat lista întreagă a siturilor din România“, ne-a spus Sorin Urdea, șeful Ocolului „Pădurile Șincii“.

Pădurile virgine sunt ultimele zone de pe glob în care natura supraviețuiește în forma sa pură, fără nici un fel de intervenție umană. Eco-regiunea carpatică încă mai găzduiește 322 000 hectare de astfel de păduri, dintre care marea majoritate, 250 000 ha, sunt în România. Dar cu toate că ne mândrim cu cea mai întinsă suprafață de păduri virgine din regiune, doar 18% din ele au un oarecare statut de protecție, prin faptul că sunt incluse în arii protejate. Un procent și mai mic se bucură de protecție integrala.

Ca și criterii care au stat la baza includerii pădurilor în categoria pădurilor virgine au fost naturalețea pădurilor, mărimea suprafeței ocupate și limitele naturale. Pe întreaga suprafață a acestor păduri (care trebuie să fie o suprafață compactă minimă de 30 de hectare) s-a identificat o structură complexă de dezvoltare, atât în plan orizontal, cât și în cel vertical. Ceea ce se poate observa într-o pădure virgină este repartiția arborilor pe verticală și în toate stadiile de dezvoltare și de vegetație (de la ochiuri cu semințiș proaspăt instalat, până la arbori ajunși la limita fiziologică, de la arbori cu creșteri foarte viguroase, până la arbori lâncezi). De asemenea un element principal pentru recunoașterea unei păduri virgine o constituie prezența lemnului mort aflat în toate stadiile de degradate (arbori proaspăt morți, atât în picioare cât și doborâți, până la arbori descompuși aproape în totalitate). De asemenea este importantă absența intervențiilor umane, din date recente sau mai vechi (lipsa cioatelor), absența drumurilor pe aceste suprafețe. Practic aceste păduri au ajuns la un climax, un grad de stabilitate, în care pot face singure față oricărui factor de mediu destabilizator.

O pădure virgină este ca un tratat complet si complex de silvicultură, putând afirma faptul că dacă ar disparea toate cărtile tehnice silvice, tot ceea ce ar trebui să facem este să ne ducem într-o astfel de pădure care oferă într-un loc toate informațiile necesare. Și cum o imagine face cât o mie de cuvinte, puteți vizualiza din link-ul de mai sus câteva aspecte elocvente din aceste păduri, într-o perspectiva nouă și inedită.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.