Comuna Lisa îmbracă haine de sărbătoare în 9 iulie! Pentru prima dată, se vor organiza, în satul lui Octavian Paler, „Zilele Comunei Lisa“, eveniment ocazionat de împlinirea a 490 de ani de atestare documentară. Momente religioase, dar și artistice, folclorice, distracție și multă voie bună au pregătit autoritățile pentru ziua de duminică, 9 iulie.

Așadar, duminică, 9 iulie va fi sărbătoare mare în satul Lisa. Asta pentru a marca cei 490 de ani de atestare documentară a localității.

 

În data de 9 iulie,a cum 490 de ani avem prima atestare documentară a Lisei și ne-am gândit să facem Zilele comunei, pentru prima dată. Ne-am bucura dacă am reuși să facem o tradiție din această sărbătoare și să organizăm an de an acest eveniment foarte important pentru noi“, ne-a spus Gheorghe Moga, primarul comunei Lisa.

Programul pregătit de autorități începe cu slujba religioasă de la ora 8.00 din Biserica Adormirea Maicii Domnului și de la ora 11.30 de la monumentul eroilor. La ora 12.00 va avea loc deschiderea oficială a festivităților care se vor desfășura în centrul satului. În cadrul activităților propuse, Octavian Paler va fi declarat cetățean de onoare al comunei și va avea loc premierea câștigătorilor concursului de eseuri „Lisa, leagănul copilăriei mele“.

De la ora 13.00, pe scena amplasată lângă primărie, vor urca Grupul vocal „Horița“ din Lisa, Grupul de dansuri „Hansel și Gretel“. Un moment important din cadrul evenimentului îl reprezint decernarea de diplome familiilor care sărbătoresc 50 de ani de căsătorie.

De la ora 14.15, Ansamblul Junii Becleanului va urca pe scena evenimentului, iar de la ora 15.00 sunt așteptați să-i încânte pe cei prezenți la sărbătoare Mioara Marinca,Viorica Cerbu, Mioara Greavu, Mariana Șandru și Grupul vocal al femeilor din Lisa. De la ora 17.45, va avea loc un moment folcloric cu Mia Greavu, fiică a satului Lisa. De la ora 18.00 este așteptat artistul Cristian Pomohaci, iar de la ora 19.00 Ansamblul Ceata Făgărașului.

Mic istoric

Prima menționare a satului Lisa, pe o diploma boiernală, datează din 9 iulie 1527, unde este menționat boierul Radu de Lisza. Alte nume boierești menționate sunt: Dochia, Rusul, Popa, Gravul, Șerban, Paler și alții. În 1765, satul a fost militarizat în întregime și a făcut parte din Campania a IX-a a Regimentului I de Graniță. În comună, credincioșii s-au împărțit, încă din 1700, în două grupuri: cel mai mare de ortodocși și o parte mai mică de greco-catolici. Biserica ortodoxă este mai mare și a fost ridicată în 1890, iar cea Greco-catolică în 1892.

Lisa a avut școală încă din anul 1756, iar în preajma Revoluției de la 1848, orele se țineau în fostul sediu al campaniei grănicerești. La sfârșitul secolului al XIX-lea, școala a devent comunală, apoi, în 1921 școală de sat.

Lisenii, la fel ca brezenii și pojorțenii au suferit mult de pe urma comuniștilor pentru că aici s-a format nucleul rezistenței anticomuniste din Munții Făgărașului, motiv pentru care mulți au plătit cu ani grei de închisoare.