Stăpânii Cetății Făgăraș- Ștefan Mailat, boier din Comăna

Cetatea Făgăraşului, unul dintre cele mai impunătoare monumente din ţară, dar și unul din cele mai frumoase din lume, potrivit unui clasament realizat de Hopper, un site dedicat planificării călătoriilor, în urmă cu trei ani, a avut un trecut zbuciumat presărat cu numeroase asedii, schimbări de proprietari, fiind pe rând reşedinţă voievodală şi apoi reşedinţă princiară. Unul din stăpânii Făgărașului a fost Ștefan Mailat. 

Ştefan Mailat,  boier român din Comăna de Jos, stăpân al cetăţii Făgăraş (1528-1541), voievod al Transilvaniei (1534-1540) şi primul principe al Transilvaniei 1541, primeşte de la regele Ferdinand de Habsburg, în 1527, jumătate din cetate şi domeniu, cealaltă jumătate revenindu-i lui Toma Nadasdi, viitorul palatin al regelui Ferdinand de Habsburg.

Ştefan Mailat, care atunci când a ajuns voievod se intitula mai întâi ,,dominus terre Fogaras” şi apoi voievod al Transilvaniei, este cel mai important constructor al cetăţii în secolul al XVI-lea, reuşind să transforme cetatea de apărare într-un castel cu o puternică fortificaţie exterioară. Separă planul de castel (locuinţa nobiliară) de planul de cetate (construcţia militară propriu-zisă). Înconjoară cetatea de piatră cu zid de apărare (1538), cu fante pentru artilerie, coronament crenelat, respectând planimetria vechilor ziduri de apărare. Tot acum începe probabil şi lărgirea şanţului, care porneşte de la taluzul noului zid de apărare, unde încă se mai află emblemele nobiliare ale familiei Mailat. Zidurile interioare sunt dublate cu ziduri de cărămidă, culoarele astfel create având diferite destinaţii – casele voievodului, sufrageria căpitanului etc. Tipologic, toate acestea transformă cetatea de apărare într-un castel seniorial fortificat, fiind cea mai puternică cetate din sudul Transilvaniei. Secretarul regal şi umanistul Nicolae Olahus, cu care Mailat era în bune relaţii, descria cetatea din timpul voievodului român: „aceasta e ca şi un mic ducat, pentru că supuşii ei sunt boieri români, care respectă pe stăpânul cetăţii ca pe un principe”. Iar acest stăpân era Ştefan Mailat.

Ca voievod al Transilvaniei, Ştefan Mailat convoacă la 1541, prima Dietă a Transilvaniei la Făgăraş, unde îşi avea cancelaria şi unde se emiteau documente, hrisoave de uz intern în limba română. Primul privilegiu cunoscut al târgului este din timpul său, privilegiu care întăreşte unele mai vechi ale târgului. Conform acestuia, cetăţenii târgului se bucurau de autonomie judecătorească, în pricinile dintre ei, judecându-se fără prezenţa provizorului, castelanului sau a omului acestuia. Târgoverţii au o serie de obligaţii: censul, slujbe, care au fost readuse acum în schimbul introducerii crâşmăritului pentru voievod.

Ştefan Mailat a fost o personalitate puternică, specifică lumii frământate în care a trăit, cu o Europă într-o continuă dispută şi schimbare. Asemenea multor nobili, a oscilat între Ferdinand de Habsbrug şi Ioan Zapolya, ambii ajunşi regi ai Ungariei în 1526. Trecerile lui Mailat dintr-o tabără în alta au fost, uneori, formale, altele au fost determinate doar de dorinţa de a păstra stăpânirea asupra Făgăraşului. A avut o viaţă zbuciumată, instabilă, plină de pericole, dar care a avut o singură constantă – stăpânirea cetăţii şi domeniului Făgăraş, adică a locului de origine, de unde, în momentele cruciale, şi-a extras forţa de rezistenţă şi de supravieţuire.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.