foto: sibiuturism.ro

În comuna Cincu, un obicei străvechi revine la viață. După mai bine de 20 de ani, tradiționala „Fugă a lolelor“ va avea loc sâmbătă, 28 ianuarie.

Obiceiul lolelor se practică în perioada ce precede postul Paştelui şi este strâns legat de activitatea breslelor de sași de odinioară, spun specialiștii. Un grup de sași din Cincu vrea să revigoreze obiceiul fugii lolelor. La acest obicei vor participa în jur de 40 de sași din Germania, de asemenea vreo 50 de persoane din Cincu și alte câteva zeci din Agnita.

„Acum, după mai bine de 20 de ani, la Cincu reînvie un obicei săsesc  „Fuga Lolelor“ care va avea loc pe 28 ianuarie, de la ora 10.00. Participă persoane din Cincu, vin și din Germania și din Agnita care fac un program specific acestui  obicei cu prezentarea întâmplărilor de pe parcursul anului în comună. Este un obicei săsesc, iar aceste lole vor merge pe străzi și spun că alungă spiritele rele înainte de Lăsata secului, iar seara urmează Balul lolelor. Este organizat de câteva familii de sași din Cincu, împreună cu câteva familii din Germania. Consiliul Local și Primăria Cincu încercăm să-I ajutăm cât putem“, a spus primarul comunei Cincu, Aurel Suciu.

În trecut, localnicii de origine germană, membri ai breslelor, îmbrăcau diferite costume şi făceau larmă cu ajutorul unor bice şi talăngi. Aceste personaje mascate erau cunoscute sub numele de lole şi erau menite să protejeze ritualul de înmânare a lăzii şi alaiul de spiritele rele prin zgomot.

Povestea lolelor

Se spune că, în urmă cu 200-300 de ani, lolele erau deghizate în costume multicolore, dar în prezent costumul este compus din pantaloni şi cămaşă de pânză albă, decorate cu zdrenţe negre, mănuşi albe şi o mască. Masca pictată este confecţionată dintr-o sârmă deasă, încadrată blăniţă de iepure, de jder sau de nurcă; de aceasta sunt cusute, la spate, cârpe negre şi o coadă lungă, împletită din cânepă, cu o fundă colorată. Însemnătatea măştii pare a fi dublă: înspăimântătoare şi protectoare – pentru că ascunde identitatea celui care o poartă. Uneori, bărbații mascați se biciuiau, iar pentru a se evita situațiile de reglare de conturi, după Război s-a luat hotărârea ca lolele să fie numerotate. Dacă o lolă îşi vedea un cunoscut între privitori, îl prindea cu biciul, îl învârtea de trei ori şi-i dădea o gogoaşă din furcuţă. Costumele la unison sunt completate cu accesorii precum: bici împletit din piele, cleştele din lemn crestat – croapănă pentru gogoşi şi talangă, zuruitoare.

 

Share Share on Facebook0Email this to someonePrint this pageShare on Google+0