Stăpânii cetăţii Făgăraş

 

CP Cetatea-stampa mijl.sec.19            Istoria cetăţii Făgăraş începe la 1291 când la Alba Iulia, a avut loc o congregaţie – adunare a stărilor – la care au participat nobili maghiari, saşi, secui şi români, în cadrul căreia magister Ugrinus a afirmat că i-au fost luate pe nedrept Făgăraşul şi Sâmbăta, pe care tatăl său le stăpânise, posesiuni care i-au fost înapoiate. Documentul este important  – este anul primei atestări documentare a domeniului Făgăraş, dar şi a cetăţii pentru că, în acea perioadă, un domeniu nu putea exista fără o fortificaţie.

După aproape şapte decenii -1368 – Făgăraşul apare din nou în documentele vremii, când este cuprins în pecetea privilegiului comercial acordat Braşovului de către Vladislav Vlaicu ,,duce al Făgăraşului”. Stăpânirea Făgăraşului de către Ţara Românească şi domnii ei a fost o realitate istorică – Mircea cel Bătrân, Vlad Dracul, Vlad Ţepeş, despre care ştim că a locuit chiar câteva săptămâni în cetate şi cu care românii de aici au avut o relaţie tumultoasă – pentru că au susţinut un contracandidat la tronul Munteniei, aprigul domnitor a ars Şercaia, Făgăraş şi Noul Român. Chiar dacă o pierd cu intermitenţă, în funcţie de raporturile cu regii maghiari, domnitorii Ţării Româneşti o recâştigă mereu ca pe o moştenire de drept.

Începând cu 1464, situaţia asupra proprietăţii Făgăraşului începe să aibă puncte neclare. Matei Corvin îl donează lui Ioan Gereb de Vingrad pentru ca în 1467 să decidă că Făgăraşul, alături de Rodna şi Amlaş să rămână posesiuni regale. După ce a fost o vreme în stăpânirea Universităţii săseşti şi a unor nobili, ţinutul şi cetatea Făgăraş vor trece în posesia voievozilor şi principilor Transilvaniei. Începând cu secolul al XVI-lea datele despre cetatea Făgăraşului sunt mai numeroase. În 1502 regele maghiar donează cetatea lui Ioan Corvin, fiul natural al lui Matei Corvin, iar în 1505 este donată lui Ioan Bormenisza care o şi stăpâneşte de drept şi care îl instalează pe Paul Thomory drept căpitan.

blazonul-lui-stefan-mailat
Blazon Ştefan Mailat

Pentru unii dintre stăpânii Făgăraşului, acesta a fost baza puterii lor în luptele politice. Aşa a fost şi pentru Ştefan Mailat care în 1528 se aşează aici şi încearcă să scoată Făgăraşul din cadrul regatului maghiar şi transformarea lui într-un principat independent. Ca voievod al Transilvaniei, convoacă la 1541, prima Dietă a Transilvaniei la Făgăraş, unde îşi avea cancelaria şi unde se emiteau documente, hrisoave de uz intern în limba română.

Următorul moment important al istoriei cetăţii Făgăraş este cel din 1566 când Gabriel Mailat , fiul lui Ştefan Mailat, vinde domeniul şi cetatea lui Ioan Sigismund care numai după un an îl donează lui Gaspar Bekes, nobil român pretendent la stăpânirea principatului Transilvania.

În 1573, cetatea ajunge în proprietatea familiei Bathory, în calitatea lor de urmaşi ai lui Ştefan Mailat, fiica acestuia Margareta Mailat fiind căsătorită cu Andrei Bathory, fratele principelui, succesiunea rezultând cu claritate din testamentul lui Ştefan Bathory.

blazon-familia-bathory
Blazon- familia Bathory

Conform acestui, Balthazar Bathory renunţă la moştenirea părintească în favoarea lui Ştefan Bathory cel Tânăr şi primeşte cetatea Făgăraşului în 1588. Şase ani mai târziu, este asasinat din ordinul principelui Sigismund Bathory, care donează cetatea şi domeniul Făgăraş soţiei sale Maria Cristierna de Habsburg. După numai patru ani, căsătoria se destramă, iar Maria Cristierna renunţă la domeniu şi la cetate în schimbul unei rente anuale.

În acelaşi an, Mihai Viteazul ia cetatea şi o donează soţiei sale Stanca. După ce Mihai Viteazul pierde cetatea, Sigismund Bathory o donează lui Ştefan Csaki, care renunţă numai după un an la Făgăraş. Urmează o perioadă când dreptul de proprietate este nelămurit, pentru ca în 1608 cetatea revine principelui Gabriel Bathory.

Din 1615, Făgăraşul devine domeniu fiscal pe care principele Gabriel Bethlen îl dăruieşte, în 1626, soţiei sale Ecaterina de Brandenburg, care la rândul ei, în 1633, îl predă lui Gheorghe Rakoczy.

blazon-gabriel-bethlen
Blazon- Gabriel Bethlen

După numai un an, principele îl donează soţiei sale Suzana Lorantfi, care l-a săpânit de drept până la moarte, în 1660. Însă, în 1658 stăpânirea efectivă trece la principele Acaţiu Barcsai, apoi la principele Gheorghe Rakoczy, apoi iar la Barcsai şi Ioan Kemeny, pentru ca din 1662 să-i revină lui Mihail Apafi. În anul următor, acesta donează domeniul şi cetatea soţiei sale care le stăpâneşte până la moartea ei în 1688. Până în 1696, Făgăraşul este în proprietate lui Mihail Apafi al II-lea, după care ajunge în posesia coroanei austriece. Între 1738 şi 1765, Făgăraşul este în proprietatea cancelarului Gabriel Bethlen, după care este donat Universităţii Săseşti pentru 99 de ani.

În 1918, odată cu Unirea, trece în proprietatea statului român, iar din 1967 până în 1977 au loc ample lucrări de restaurare.

Un comentariu la „Stăpânii cetăţii Făgăraş

  • noiembrie 26, 2016 la 4:47 am
    Permalink

    Este foarte interesant sa cunosti istoria orasului tau, mai ales cand este si o minune istorica in el. Recunosc ca in liceu, poate la fel ca altii, nu ma interesa partea istorica a zonei mele de provenienta. Insa acum, citesc cu placere orice articol placut sau mai putin placut care apare despre Fagaras. Va multumesc voua pt acest lucru. Faceti o treaba minunata!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.