img_1251 Câteva comune din Ţara Făgăraşului au din luna iunie conducători noi. Aceştia s-au apucat deja de treabă, au identificat problemele locuitorilor şi caută soluţii pentru a le rezolva. De această dată, am stat de vorbă cu noul primar al comunei Beclean, Claudiu Motrescu. Acesta ne-a explicat pe scurt care sunt problemele comunei, care sunt proiectele în desfăşurare şi care sunt viitoarele proiecte pentru ca locuitorii din cele cinci sate ale comunei să aibă cele mai bune condiţii de trai.

Pentru început, am dori să ne spuneţi câteva cuvinte despre dumneavoastră pentru a vă cunoaşte şi cititorii noştri.

Numele meu este Claudiu Vasile Motrescu, am 42 de ani, sunt căsătorit, am doi copii, doi băieţi care în luna septembrie au ziua de naştere. Unul intră în clasa a V-a, iar celălalt în clasa a VI-a. De profesie sunt silvicultor, sunt inginer silvic. Am urmat cursurile Facultăţii de Silvicultură din Braşov, specialitatea cinegetică şi de trei luni de zile sunt primarul comunei Beclean.

De când am fost investit în această funcţie am încercat să reiau problemele şi să vin în sprijinul comunităţii cu tot ce se poate face mai bun pentru oamenii din cele cinci sate ale comunei.

Care sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă oamenii din comună?

dscn3644O problemă pentru satul Beclean, să începem cu Becleanul, este canalizarea care nu funcţionează, ea fiind doar parţial executată. În acest scop, am luat legătura cu executantul lucrării, cu proiectantul şi dirigintele de şantier şi am identificat ce s-a făcut în această lucrare, am făcut o schiţă şi acum urmează să facem o expertiză ca să vedem ce putem folosi din această investiţie.

Nu este finalizată?

Nu este finalizată, sunt doar conductele introduse parţial în subsol şi urmează să facem expertiza respectivă pentru a vedea ce se poate folosi. Lucrarea e mai veche. Am identificat şi un teren unde vom amplasa staţia de epurare pentru această canalizare şi urmează să găsim surse de finanţare pentru a demara proiectul. Acest lucru este stringent la Beclean. De asemenea, pentru satele Beclean, Hurez şi Luţa este urgentă şi înlocuirea conductelor de apă potabilă. Acestea sunt vechi şi apar multe spărturi, apa este de multe ori cu impurităţi, cu rugină. Am purtat o discuţie cu cei de la Apă-Canal Sibiu şi ne-au promis că în 2018 se vor înlocui aceste conducte în satele comunei noastre. Fiind la capitolul apă potabilă, aduc în discuţie şi satele Calbor şi Boholţ unde nu avem aducţiune de apă potabilă şi acolo avem două variante: una din ele este cu Apă-Canal Sibiu, să alimentăm satele din frontul Pojorta, din conducta care duce apă la Cincu. Am făcut şi un studiu cu proiectantul acestei conducte, proprietatea Cincului, şi am constatat că din rezerva din 8,5 l/s nouă ne-ar fi suficienţi 1l/s pentru Calbor şi Boholţ. Am colaborat şi mulţumesc domnului primar de la Voila pentru că ne va pune la dispoziţie un teren pentru a amplasa o staţie de pompare pentru satele Boholţ şi Calbor; totodată să fie mulţumiţi şi cei de la Cincu, o staţie şi pentru Cincu pentru a fi o presiune mai mare.

De unde veţi accesa fonduri pentru aceste lucrări?

Pentru aceste lucrări sunt cele 11 milioane de euro pe proiectul utilizat de Apă- Canal Sibiu. Ar mai fi o variantă. Fosta conducere a Primăriei Beclean nu a uzat de proiectul – existent încă de acum 4 ani – care urmărea ceea ce am spus mai devreme, aducţiunea de apă din conducta Cincu. Proiectul era acceptat, totul era OK, trebuia doar să se treacă la lucru. S-au săpat săpat 4 puţuri undeva la 800 de metri de Calbor, înspre nord-vest. Aceste puţuri sunt săpate din păcate pe terenuri private şi Primăria Beclean nu este proprietara acestor puţuri. La fel, nu există un buletin de analize pentru apa de acolo.Mai e o problemă: pentru a pune în funcţiune aceste puţuri pentru a putea colecta apă din ele, va trebui să mai cheltuim nişte bani; ne-am interesat la o firmă de foraj, circa 100 euro pe puţ minimum pentru denisiparea acestor puţuri, care nu mai sunt în garanţie. Ar fi trebuit ca să fie în garanţie, după ce s-au săpat, maximum trei luni de zile, să fie utilizate, ceea ce nu s-a întâmplat.

Am cerut şi ajutorul Consiliului Judeţean să ne dea nişte indicaţii, pentru că Primăria Beclean a cheltuit pe aceste puţuri aproape 8 miliarde de lei vechi, 4 miliarde pentru săparea efectivă a puţurilor, iar pentru documentaţie, încă 4. Şi atunci suntem în postura de acum, pentru că s-au cheltuit aceşti bani. În plus de asta, mai este o problemă: în satul Calbor, se vede cu ochiul liber, există terase care ne arată că în zonă au fost alunecări de teren şi putem foarte bine să rămânem fără aceste puţuri. Referitor la această problemă, am iniţiat o colaborare Institutul Geologic al României şi vrem să elaborăm ortofotoplanul geopreferenţiat al satelor Boholţ şi Calbor şi un studiu geofizic preliminar având ca scop detectarea acviferelor subterane.

La Calbor şi Boholţ, o problemă arzătoare este cea a fondului funciar. Colaborăm cu o firmă pentru rezolvarea titlurilor de proprietate. În Hurez, Beclean şi Luţa colaborăm cu o altă firmă de topometrie.

O altă problemă, la Calbor, este o lucrare de asfaltare începută, dar neterminată. Aşteptăm ca executantul, firma Consal, să vină să remedieze lucrările în baza contractului pentru că acolo a fost o viitură, o calamitate, lucrarea este parţial  deteriorată şi aşteptăm ca executantul să vină să continue această lucrare.

În satul Calbor, am făcut o solicitare Consiliului Judeţean să refacă drumul Făgăraş-Calbor pentru că acela este un drum judeţean. Dacă drumul intră în această  stare în sezonul rece, la primăvară va fi mult mai deteriorat. De asemenea, am făcut solicitare pentru repararrea drumului Beclean – Luţa, care este într-un stadiu avansat de deteriorare. Din păcate, fiind drum judeţean, nu avem cum să-l reparăm noi, ci doar cu banii Consiliului Judeţean.

În ceea ce priveşte proiectele europene, am identificat căminele culturale, doar două, din păcate, pentru că pe celelalte nu putem să avem titlu de proprietate în timp util. Astfel, ne-am fixat pe cel de la Calbor, care are titlu de proprietate şi pe cel de la Beclean, unde putem să facem titlu de proprietate în timp util, ca să putem să accesăm fonduri europene pentru dezvoltarea acestor cămine pe zona de cultură. Noi avem un ansamblu renumit de dansuri la Beclean şi intenţia mea este să-i ajutăm cu tot ce se poate ca să dezvoltăm acest ansamblu. Sunt tineri, copii şi chiar de vârstnici în cadrul acestui ansamblu, dar şi un grup vocal. Împreună am fost la diverse festivaluri, ultimul a fost la Cugir, duminică vom merge la Arpaş, am fost solicitaţi şi la Zilele Victoriei, însă nu ştim dacă putem acoperi toată activitatea.

Am luat legătura cu domnul primar Dumitru Flucuş de la Şinca Nouă pentru că dânşii sunt mai avansaţi, au o orchestră, au fost şi în China şi vrem să „furăm“  puţină meserie. Pe parte de cultură ne-am înfrăţit cu un oraşul Ştefăneşti din Republica Moldova.  A fost aici o delegaţie din Republica Moldova şi împreună cu ei şi cu alţi primari din Ţara Făgăraşului, am făcut mai multe activităţi culturale.

În satul Hurez, mai avem câteva avize de luat pentru a implementa un proiect de refacere a căminului cultural cu fonduri de la Ministerul Dezvoltării, prin PNDL.Vom face toată procedura legală pentru ca, după sărbătorile de iarnă, să demarăm proiectul la Hurez. Se face în permanenţă igienizarea comunei, în ceea ce priveşte iluminatul public s-a îmbunătătţit situaţia, am mai amplasat nişte oglinzi retrovizoare pentru bunul mers al circulaţiei rutiere.

Cum sunt şcolile, grădiniţele, că tot suntem la început de an şcolar?

Şcolile, una la Boholţ, alta la Calbor, s-au zugrăvit şi îşi aşteaptă elevii. Microbuzul şcolar l-am pregătit ca să poată deservi în bună regulă elevii ce trebuie transportaţi de la Calbor, Hurez, Luţa.

În ceea ce priveşte turismul aveţi proiecte?

Pentru că suntem proprietari de pădure şi am înţeles că este un proiect ce se va implementa în Munţii Făgăraşului pentru modernizarea drumurilor, sunt nişte fonduri europene pentru dezvoltarea drumurilor în vederea unui mai bun acces pentru turism în această zonă, în viitoarea arie protejată de suprafaţă în munţii noştri. În rest, avem şi un centru de informare turistică în satul Beclean şi sperăm într-o bună colaborare cu colegii, cu comunele vecine, cu Făgăraşul, pentru dezvoltarea, executarea unor trasee turistice pentru biciclete prin dealurile, pădurile şi munţii noştri.

Am luat legătura cu o firmă pentru vreau să creăm o stemă care să fie reprezentativă pentru cele cinci sate ale comunei. Am pus în discuţie în Consiliul Local şi am rugat consilierii să facă chestionare heraldice pe care le-am primit de la firma respectivă şi să avem un blazon al comunei Suntem o comună cu vechi atestări documentare şi este firesc să avem o stemă.

La Boholţ am purtat discuţii cu preotul de acolo şi cu domnul inginer Vasile Joantă care de câţiva ani face acea tabără de pictură, de creaţie. Anul viitor vor fi 700 de ani de atestare a localităţii. Încercăm să găsim fonduri să facem un monument, să găsim fonduri să facem o construcţie pentru viitoarele expoziţii de pictură şi pentru a caza pictorii care vin în această tabără. Încercăm să-i aducem şi pe timpul iernii, pentru că zona pitorească de la Boholţ este ofertantă pentru pânza şi penelul pictorilor.

Din păcate, la Boholţ căminul cultural, care necesită reparaţii şi are un mic ansamblu de dansuri populare de copii, este în proprietatea bisericii şi nu putem în timp util să-l integrăm în acest proiect european. Tot pe proiecte europene vrem să prindem drumul Beclean-Hurez, un drum circulat intens, pentru că din zona Recea se poate veni uşor, evitându-se oraşul Făgăraş.

De asemenea, sportul este o prioritate pentru noi. Am participat la un campionat de fotbal juniori la Cincu, unde am obţinut locul II, iar la acest campionat a participat şi echipa din Hurez.

Am avut discuţii şi cu investitori şi sperăm să-i aducem în zonă pentru a crea locuri de muncă.