Ziua Crucii. Tradiţii şi obiceiuri

Astăzi, ortodocşii, greco-catolicii şi romano-catolicii prăznuiesc Înălţarea Sfintei Cruci, zi de post, instituită pentru a inaltarea_sfintei_cruci_83043800aminti de momentul aflării Sfintei Cruci a Mântuitorului, de către Împărăteasa Elena, mama Împăratului Constantin cel Mare, urmată de înălţarea ei în văzul poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea crucii de la perşi în anul 629, în timpul împăratului bizantin Heraclius.
La sate, oamenii merg la biserică şi dau de pomană ulcele noi, pline cu apă curată, miere, împodobite cu fir roşu, acoperite cu un colăcel şi o lumânare. În tradiţia populară, frunzele şi florile de busuioc, menta, măghiranul şi cimbrul sunt plante magice şi se sfinţesc la biserică, iar în timpul slujbei se păstrează lângă cruce. Florile de busuioc sfinţit, în această zi, alină durerile, chiar şi  migrenele puternice sau durerile de dinţi. În mediul rural, cu crenguţe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune şi în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor pentru a le ocroti.
Conform superstiţiilor, omul scapă de-o spaimă, dacă îşi aduce aminte în ce zi a săptămânii a fost, în anul acela, Ziua Crucii. Dacă tună în aceasta zi, va fi o toamnă lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va cădea bruma. De asemenea, pentru belşug şi spor în muncă, e bine să păstraţi în portofel, alături de o cruciuliţă, monedele sfinţite azi.
Nu se mănâncă fructe care au ceva ce aminteşte de cruce: usturoi, nuci, pepeni, prune. Se spune că în 14 septembrie se închide pământul, pentru vieţuitoarele care stau ascunse prin văgăuni până la Alexii (17 martie), când ies la suprafaţă, dar şi pentru plante.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.