Meşteşuguri străvechi de prelucrare a lânii- Vâltorile de la Lisa

 8 (2)Un indicator aşezat la marginea drumului care duce către satul Lisa ne îndrumă dintr-o poză mare cu o roată care întoarce apa, către Vâltori. Intrăm pe un drum prăfuit şi ajungem în faţa unor case trainice. Ne întâmpină doamna Angelica Lungociu, administratorul Complexului de Vâltori de la  Lisa. Ne explică în detaliu tot ceea ce înseamnă meşteşugul prelucrării lânii.

Tradiţia vâltorilor din comuna Lisa de lângă Făgăraş datează de cinci generaţii, a fost continuată din tată în fiu. Cea de-a cincea generaţie, familia Angelicăi Lungociu, a păstrat, fără nicio schimbare, vechiul meşteşug de prelucrare a ţesăturilor din lână. Încă din anul 1848, strămoşii săi au amenajat o vâltoare, o instalaţie ingenioasă a cărei tehnologie este cunoscută pe meleagurile noastre din vechime.

 

Velinţe din lână ecologică

 

1Ţesăturile din lână sunt făcute în atelierul propriu, la războiul manual. Apoi sunt împachetate şi duse la spălat în vâltoare. Pe cât este de simplă această tehnică pe atât este de eficientă.

Vâltorile sunt cheia prelucrării lânii. Ce este vâltoarea? Un ciubăr tronconic construit din scânduri, fixat pe un canal situate în apropierea unui pârâu. Acesta trebuie schimbat cu scânduri noi, din cinci în cinci ani, pentru că lemnul putrezeşte în apă, ne spune doamna Lungociu, ghidul nostru la „Vâltori“. Pentru obţinerea unei ţesături perfecte, prima operaţiune este „vâltoritul“. Ţesăturile din lână ţurcană se introduc în acest coş şi sunt învârtite ca într-o maşină de spălat, timp de şase ore.După aceea velinţa se întinde la soare, la uscat. Doar aşa ţesătura „se bate“, adică se îngroaşă.

 

 

Cilindrul de „păruit“

Ghidul nostru ne explică apoi ce înseamnă cea de-a doua etapă, denumită „păruit“. „Ţesăturile se pun pe un cilindru de doi metri, acţionat tot de forţa apei, care se învârte peste un covor de ţepi, pentru a le scămoşa. Odată bine „pieptănate“, ţesăturile se aşază din nou în vâltoare alte şase ore. Lângă camera de „păruit“, se mai află o încăpere. Este vorba despre o cameră cu o temperatură de 70 de grade, ca o saună, unde ţesătura se usucă, iar în final dimensiunile se reduc la jumătate. Astfel se obţin covoarele miţoase din lână 100% naturală, fără niciun fel de prelucrarea industrială. Această ultimă etapă se numeşte „aşezatul în cuptor“, spune Angelica Lungociu.

 

Cunoştinţe de fizică

3Tehnica pare simplă, dar, pentru obţinerea unei vâltori perfecte e nevoie de câteva cunoştinţe de fizică. „ Trebuie să ştii exact cum să faci vârtejul potrivit, cum să alegi înclinaţia, pentru că altfel vâltoarea nu mai curăţă bine“, a spus Angelica Lungociu. Pe lângă prelucrarea lânii, vâltorile sunt folosite şi la curăţarea covoarelor. Toţi locuitorii din împrejurimi vin la vâltorile din Lisa pentru a spăla câte un covor, o cergă sau vreun costum popular, căci nicăieri şi nimic nu le curăţă mai bine, fără detergent, ecologic, doar cu apă de izvor. Covorul stă în vâltoare doar jumătate de oră, iar apoi este scos imaculat.

 

Expoziţie cu vânzare

 

În anul 2000, vâltorile de la Lisa au fost integrate în circuitul turistic, împreună cu Muzeul de Etnografie din Braşov  În complex este deschis şi un magazin de cuverturi şi covoraşe din lână, de unde vă puteţi cumpăra lucruri care au certificate de autenticitate a respectării tehnicilor vechi. Carpetele din lână costă între 100 şi 120 de lei, iar straiele din lână costă aproximativ 300 de lei. O vizită în tot complexul vâltorilor costă 8 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru copii. Puteţi veni aici în vizită zilnic, mai puţin sâmbăta, când tot complexul este închis..La Lisa se poate ajunge pe DN1 Braşov-Sibiu. Din drumul naţional, turiştii intră în localitatea Sâmbăta de Sus şi mai merg încă 4 kilometri până la Lisa. În sat există indicatoare turistice pentru vâltori.
(Roxana Palade)

 

 

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.