Femeile luptătorilor din munţi

sursa: facebook
sursa: facebook

Joi, 12 mai, a avut loc în Sala Tronului din Cetate, o conferinţă pe o temă mai puţin cunoscută. Este vorba de „Femeile luptătorilor din munţi”, femei care au fost alături de soţii, taţii sau fraţii lor în lupta anticomunistă. Unele dintre ele chiar au participat activ la rezistenţă, altele le-au oferit sprijin moral partizanilor şi au menţinut vie amintirea acestora în familie, până în prezent.

„Este o conferinţă dedicată rolului femeii în rezistenţa anticomunistă, conferinţă pe care am organizat-o în colaborare cu Ioana Haşu. De altfel, propunerea a venit din partea ei. Se va prezenta un film documentar, iar ca vorbitori vor fi Ioana Haşu împreună cu doamna Ioana Arnăuţoiu, fiica lui Toma Arnăuţoiu, luptător în Munţii Făgăraş, dar pe versantul sudic. Ne-am propus să organizăm conferinţe pe tema unor asemenea evenimente, mai puţin cunoscute din istorie. La jumătatea acestui an vom deschide chiar şi o expoziţie în Turnul Temniţei”, spune Elena Băjenaru, directorul Muzeului Ţării Făgăraşului”Valer Literat”.

Chiar dacă ele şi-au urmat bărbaţii în lupta din munţi, sau au rămas acasă să aibă grijă de gospodărie şi de copii, sprijinul lor moral a fost unul din factorii hotărâtori ai continuării luptei. Deşi foarte mulţi au auzit de „luptătorii din munţi”, „partizani” sau „bandiţi”( aşa cum apăreau în înscrisurile Securităţii), foarte puţină lume a auzit despre femeile care au stat în spatele acestor bravi bărbaţi, şi care au trecut prin mari lipsuri şi au îndurat suferinţe inimaginabile, dar nu au tradat, ba mai mult, au continuat şi continuă să păstreze vie amintirea bărbaţilor lor.

„Este impresionantă solidaritatea de care femeile au dat dovadă, nu numai între ele, dar şi faţă de cei care formau propriu-zis grupul, de familiile lor. Câteva şi-au însoţit soţii, care făceau parte din grup, faptul că au fost extrem de curajoase, nu au cedat, nu au trădat, au rămas demne până la capăt. Câteva dintre ele au devenit mame în perioada în care erau urmărite pas cu pas pentru că ajutau partizanii din grupul Arnăuţoiu. Au dus o viaţă extrem de grea şi de riscantă, iar numărul lor reprezintă cam o treime din numărul celor care au fost arestaţi, în 1958, când grupului Arnăuţoiu a fost prins, dar au fost arestate şi pe parcurs. Multe au îndurat ani grei de închisoare pentru că au sprijinit gruparea, altele doar pentru că erau rude cu partizanii”, povesteşte cu emoţie în glas Ioana Arnăuţoiu, fiica lui Toma Arnăuţoiu, unul din cei doi fraţi ai grupării care a condus rezistenţa pe versantul sudic al munţilor Făgăraş.

Este important ca aceste poveşti de viaţă şi experienţe uimitoare, multe dintre ele, care au lăsat traume pe viaţă în familiile oponenţilor regimului represiv, să fie cunoscute de cât mai multă lume, pentru că, numai cunoscând răul în profunzimea lui poţi lupta cel mai bine pentru a-l combate. Plecând de la aceste premise, cercetătorul Ioana Haşu a urmărit îndeaproape fenomenul luptei anticomuniste în zona noastră. Prin documentaţie şi analiză a familiilor luptătorilor, aceasta a constatat că e nevoie de foarte mulţi ani până se realizează trecerea de la acceptare a ororilor petrecute la vindecare, şi că anumite traume se transimt şi generaţiilor de după anul 1947, an în care a început rezistenţa în munţii Făgăraşului.

„Despre femeile din spatele rezistenţei făgărăşene nu se ştie mai nimic, pentru că lumea s-a oprit la imagine partizanilor. Ei au fost în prim plan, ei au fost cei din munţi, ei au fost cei mai vizibili, însă, cred că istoria rezistenţei ar fi arătat altfel dacă nu erau aceste femei: mame, soţii, surori, rude care au sprijinit rezistenţa din munţi. Uitându-ne la biografiile lor, putem înţelege, pe de o parte cum au rezistat cei care au luptat în prima linie, iar pe de altă parte cred că sunt un model, din multe perspective, şi sunt lecţii, multe de viaţă, de dragoste, de fidelitate, de curaj, de abnegaţie, din care avem de învăţat chiar astăzi. Tot ele sunt cele care au păstrat memoria rezistenţei din munţi, cele care au luptat pentru cunoaşterea poveştilor, şi multe dintre ele trăiesc, sunt aici printre noi şi ne-am putea bucura dacă le-am cunoaşte mai mult. Eu am studiat partea de nord a Făgăraşului, rezistenţa condusă de Ioan Gavrilă Ogoranu, grupare din care au făcut parte bunicul şi fratele lui”, spune cercetător Ioana Haşu, şi nepoata unuia dintre partizanii care au luptat pe versantul nordic al munţilor Făgăraş.                                   (Alina POPESCU)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.