„Am făcut eforturi să mă aflu pe linia de plutire şi să mă ridic la nivelul acestei instituţii“

12527778_1022397397825665_2000381914_nÎncă de la început ne-am propus ca în această pagină să prezentăm oameni cu care ne mândrim, oameni care prin exemplul pe care îl dau societăţii sunt cu adevărat oameni de succes ai Făgăraşului, oameni care prin muncă şi perseverenţă fac cunoscut numele oraşului în ţară, dar şi peste hotare .Unul dintre oamenii de succes este şi profesorul de chimie – fizică Dan Pandrea, de la Colegiul Naţional „Radu Negru“.  Numele profesorului a fost strâns legat de-a lungul anilor de numeroase performanţe ale elevilor pe care i-a îndrumat, iar una din ele a făcut ca Făgăraşul să dea primul elev de clasa a X-a din România, selecţionat în lotul olimpic internaţionalde chimie, dar şi medalia de aur a aceluiaşi elev pregătit de Dan Pandrea la Olimpiada Internaţională de Chimie din anul 1997. De asemenea, numele profesorului este strâns legat şi de investiţiile realizate la colegiul făgărăşean timp de patru ani, când aceasta a condus instituţia de învăţământ din oraşul nostru.

Cum a fost copilăria dumneavoastră? Aveaţi înclinaţii spre această profesie de mic copil?

Copilăria mi-am făcut-o pe strada Parcului şi pot să spun că, încă de pe atunci, de la vârsta de 9-10 ani, chiar dacă eram elev la Şcoala Generală nr. 5, am avut contact cu „Radu Negru“. Nu neapărat prin şcoală, ci prin faptul că la subsol, atunci se făceau antrenamente de sport, pentru atletism, pentru săritura peste garduri. Mă înscrisesem şi eu şi aşa am început să cunosc „Radu Negru“, începând cu partea cea mai de jos. La profesia de profesor e greu de spus dacă m-am gândit vreodată înaintea faptului împlinit, dar pot să spun că am avut ceva… porniri. Prin  clasa a VII-a, profesoara mea de matematică a ajuns la concluzia că mă descurc foarte bine la matematică şi ajunsesem să fiu cel care coordona toată activitatea de pregătire a clasei mele la matematică. Apoi, în primul an de facultate, am început să-i pregătesc pe sora mea şi pe prietenul ei pentru facultate; sora mea chiar a şi reuşit! Asta arată că eram chiar pregătit pentru o astfel de meserie.

Povestiţi-ne despre perioada din liceu. Unde aţi mers şi la ce profil?

12884545_1022397367825668_863278673_nLa liceu am venit la „Radu Negru“. Erau profiluri de matematică-fizică şi mecanică. Eu provin dintr-o familie obişnuită şi în consecinţă, în foarte multe situaţii, a trebuit să mă descurc singur. Când m-am prezentat la „Radu Negru“ să-mi depun dosarul de înscriere, cei din conducerea liceului la vremea respectivă m-au convins să nu mă înscriu la matematică-fizică, ci la mecanică. Şi am ajuns să fac profil mecanică, dar nu îmi pare rău pentru că am avut colegi foarte buni, profesori foarte buni şi am şi demonstrate, prin nota de la Bacalaureat şi de la treapta a doua, că mă descurc şi la acest profil.

Ce v-a determinat să alegeţi apoi la facultate profilul chimie-fizică?

Iniţial, am vrut să mă fac medic, dar m-a costat o gafă făcută la examenul de admitere. Nu am înţeles un subiect şi l-am tratat numai pe sfert, motiv pentru care nota de la disciplina respectivă nu m-a ajutat să intru. Am picat la câteva sutimi faţă de ultimul intrat, motiv pentru care a trebuit să mă gândesc la o reprofilare.

Am făcut apoi armata, însă înainte de armată m-am gândit ca totuşi să nu fie o armată lungă. Aşa că am ajuns student la TCM Braşov, la o concurenţă de 500 de candidaţi pe 44 de locuri, am intrat al 14-lea. Am făcut armata şi încă din acea perioadă m-am gândit să mă orientez spre chimie pentru că la chimie am fost şi la olimpiade, am avut şi ceva rezultate în timpul liceului şi mi s-a părut o disciplină interesantă. Aşa că după ce am terminat cu armata, m-am dus la Cluj, am mai susţinut un examen şi am ajuns student la Facultatea de Chimie, pe specializarea Chimie-Fizică, trei ani, acest lucru însemnând profesor de şcoală generală. După trei săptămâni, mi-am dat seama că nu e tot ceea ce pot eu face, mi s-a părut că e mult prea slăbuţă specializarea respectivă , că eu pot mult mai mult, aşa că m-am retras de acolo. Şi pentru că nu am vrut să stau pe capul părinţilor, să mă întreţină ei financiar, am încercat să-mi găsesc un loc de muncă. Aşa am ajuns profesor la Recea şi la Săvăstreni, suplinitor. Pot să spun că a fost efectiv momentul care m-a pus pe gânduri şi m-a determinat să-mi aleg această profesie. Aşa că următorul moment în care am putut să dau un examen a fost în vara anului 1985, când m-am dus din nou la Facultatea de Chimie pentru profesor universitar şi de liceu, unde am şi intrat şi pe care am şi absolvit-o în 1989. De atunci am prins repartiţie naţională la „Radu Negru“, de 27 de ani sunt aici. Nici nu-mi vine să cred cum au trecut atâţia ani.

Cum era sistemul de învăţământ pe vremea aceea?

„Radu Negru“ era o şcoală tabu pe vremea aceea, oamenii ştiau prea puţin despre cancelaria „Radu Negru“, erau personalităţi recunoscute  în zonă, nişte oameni care erau veneraţi de către comunitate şi sigur că primii paşi făcuţi în această cancelarie nu au fost uşori. Eram coleg cu profesorul Lazea, cu Cornea Pantelimon, cu profesorii Funariu, Constantinescu, Rădoi, Nicula, Lungu, deci numai profesori buni, recunoscuţi nu numai în Făgăraş, ci în tot judeţul.

Cum aţi fost primit de acest colectiv?

De primit, am fost primit bine. E adevărat, exista o anumită răceală, cauzată  probabil de diferenţa de vârstă, dar am făcut efortul să mă aflu pe linia de plutire şi să mă ridic la nivelul acestei instituţii. Sigur că am avut nevoie de nişte ani de pregătire pentru că nimeni nu poate să se considere de la început atotştiutor. După ce mi-am luat definitivatul în învăţământ pot să spun că am devenit cu adevărat profesor.

Una din satisfacţiile profesorului este performanţa elevului. Ştim că aţi obţinut performanţe de-a lungul anilor cu elevii pe care i-aţi îndrumat şi una chiar de nivel internaţional.

Da, în general am încercat să performez în toate domeniile. Nu mai vorbesc de chimie. În prezent, am 30-40 de premii la diverse niveluri ale olimpiadei, ale concursurilor naţionale, dar printre ele există un rezultat de excepţie şi anume obţinerea medaliei de aur la Olimpiada Naţională de Chimie prin intermediul fostului meu elev, Mircea Dincă. Noi am început pregătirea prin 1995. Atunci el a venit la liceu, în clasa a IX-a şi pentru că am observat că are aplecare spre chimie, i-am pus o întrebare dacă nu l-ar interesa să muncească mai mult. A spus din start da, aşa că am început să lucrăm împreună sâmbete, duminici, cred că minim 16 ore într-un weekend întreg şi cred că această muncă a fost răsplătită. Am reuşit să obţinem un rezultat bun, chiar din primul an, când a obţinut premiul III la Olimpiada Naţională, oarecum nedrept pentru că lucrarea lui a fost mult mai bună, dar pentru că un subiect, pus greşit de un profesor, a lăsat loc de interpretare şi la o contestaţie pe care noi am depus-o în acest sens, am fost priviţi cu dezinteres şi în consecinţă, am rămas cu acest premiu III. Dar cred că a fost momentul care ne-a întărâtat şi am spus că dacă aşa se pune problema, la anul ne vom prezenta cu forţe noi şi le vom demonstra că vom putea şi mai mult decât un elev de clasa a IX-a ar putea realiza. Aşa că o vară întreagă am lucrat cu el fizică, chimie şi matematică. Ajunsese în septembrie, când a intrat în clasa a X-a ştia toată fizica de liceu şi toată matematica, inclusiv chimia! Toate făcute în acea vară! Sigur că cel mai mare rol l-a avut elevul, pentru că a reuşit să absoarbă totul. Am şi demonstrat la acea olimpiadă, dar ne-am înscris şi pentru competiţia de calificare în lotul olimpic internaţional şi am reuşit să ne calificăm, fiind primul elev de clasa X-a care s-a calificat vreodată la Olimpiada Internaţională de Chimie. Până atunci, elevii care reuşeau această performanţă erau din clasele a XI-a, a XII-a. Ei, noi am dat lovitura şi a fost primul pas pe care el îl făcea în această trupă, unde a avut multe de învăţat.

Lotul Olimpic înseamnă 20 de elevi care sunt aleşi în baza unui concurs foarte greu, care sunt apoi pregătiţi la universitate. A urmat apoi un concurs, iar primii patru participau la Olimpiada Internaţională. El nu a prins atunci decât locul 6 şi nu s-a calificat pentru olimpiada internaţională, dar nu a fost nicio problemă pentru că în a XI-a ne-am dus şi am bătut tot ce se putea bate. A fost şi primul calificat, a avut cea mai mare notă în acest lot de 20, apoi după pregătire a rămas primul şi pentru Olimpiada Internaţională. A participat în Rusia la Olimpiada Internaţională şi acolo a câştigat medalia de aur şi pentru el a fost o deschidere foarte mare pentru viitor. A participat din nou şi în clasa a XII-a, a reuşit în lot, dar a refuzat participarea la olimpiadă pentru că urma Bacalaureatul şi după aceea plecarea în America, unde a fost acceptat ca student la Universitatea Princeton, universitatea unde a predat şi Einstein. În acest moment este cel mai tânăr profesor universitar, cu toate gradele luate, la Universitatea MIT, cea mai bună universitate tehnică din această ţară.

Aţi fost şi directorul acestui colegiu.

În  2005 am participat la concursul pentru ocuparea postului de director, am reuşit să obţin o notă bună, încât să fiu calificat şi am fost director timp de patru ani, un mandat.

Ce lipsuri credeţi că are Făgăraşul?

Ca tot omul, m-am gândit întotdeaua ce-i lipseşte Făgăraşului. Realitatea este că oamenii din Făgăraş sunt nişte oameni buni, oameni capabili, demonstrăm  că foarte mulţi dintre elevii noştri ajung să fie recunoscuţi în toată ţara şi chiar în toată lumea. Asta înseamnă că oraşul Făgăraş are oameni inteligenţi. Din păcate, poziţia geografică, situaţia economică generată de acest mastodont, Combinatul Chimic, au determinat să nu ne dezvoltăm foarte mult. Nu există foarte mulţi investitori care să-şi dorească să deschidă o făbricuţă  în Făgăraş, întrucât nici căi de acces la nivel naţional nu prea sunt, autostrada care ar fi putut să ne dea o mână de ajutor nu are aproape nicio şansă să mai treacă prin apropierea Făgăraşului.

Un cuvânt de încheiere adresat cititorilor noştri.

Le urez multă sănătate, putere de muncă şi să citească ziarul „Făgăraşul Tău“ pentru că aici cu siguranţă vor găsi informaţii utile şi în acelaşi timp pertinente.

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.