lumanareAstăzi este Lăsatul secului, ultima zi în care se mai poate mânca “de dulce”, înainte de începerea Postului Sfintelor Paşti, cunoscut şi ca Postul Mare, cel mai aspru dintre cele patru mari posturi de peste an, rânduite de Biserica Ortodoxă, scriu Stirile TVR.

Postul Sfintelor Paşti este singurul pentru care există două date de Lăsat al secului: una pentru carne, Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi, care anul acesta a fost pe 6 martie, iar cealaltă pentru lactate, ouă şi peşte, Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, pe 13 martie.

Toată familia se reuneşte la masă şi serveşte bucate „de dulce”, care conţin lactate şi ouă.

Sătenii pregătesc vasele de gătit pentru Postul Paştelui. Tradiţia cere ca oalele şi străchinile să fie fierte şi curăţate cu leşie, un amestec din apă şi cenuşă. Gospodinele prepară borşul, pentru ciorbele de legume, după un ritual străvechi, iar bătrânii mărunţesc porumbul pentru mâncărurile de post.

Tot astăzi, potrivit tradiţiei, în unele zone se leagă grânele, pentru ca păsările să nu distrugă recolta gospodarilor.

Postul Sfintelor Paşti durează şase săptămâni şi se continuă cu Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, şi începe luni, 14 martie.
Preoţii spun că, în perioada postului, credincioşii trebuie să aibă grijă şi la felul în care se comportă, altfel restricţiile alimentare sunt inutile. Toleranţa, bunătatea şi milostenia sunt virtuţile pe care creştinii ar trebui să le cultive.

În fiecare sâmbătă, au loc slujbe pentru pomenirea morţilor, iar femeile duc la biserică prescuri. În Sâmbăta Mare, dimineaţa, duc la biserică o prescură mai mare şi o sticlă de vin. Prescura urmează a fi tăiată în bucăţele mici, stropite cu vin, iar noaptea, după slujba de Înviere, acestea sunt împărţite credincioşilor.

Anul acesta, Paştele este pe 1 mai.