DSCN3631Reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale Antidrog şi ai Jandarmeriei s-au întâlnit zilele trecute cu tinerii de la Centrul de Plasament din Victoria. Întâlnirea este una din multele care vor avea loc de câteva ori pe lună, atât la Braşov cât şi la Victoria. Este vorba de o campanie desfăşurată în parteneriat de cele două instituţii, care are ca scop conştientizarea tinerilor asupra riscurilor la care se expun consumând droguri, şi descujarea acestui fenomen care ia amploare de la zi la zi.

Abandonul părinţilor, singurătatea, mutarea de la o familie la alta, sau de la un centru la altul, teribilismul, dar şi dorinţa de a ieşi în evidenţă în faţa tovarăşilor de grup îi face pe unii tineri să încerce substanţe halucinogene. O parte dintre băieţii de la Centrul de Plasament „Azur” din Victoria se confruntă de ceva timp cu dependenţa de prenadez. Cei mai mulţi dintre ei sunt tineri de peste 14-15 ani, şi folosesc acest „mod de recreere” ca o revoltă pentru faptul că au fost abandonaţi, pentru că se simt neînţeleşi de adulţi şi folosiţi de ceilalţi colegi din centru şi de la şcoală. Chiar dacă ştiu că nu este bine cum procedează, ei aleg să se refugieze în consumul de astfel de substanţe. „Luăm o decizie pe care o vrem noi, deşi ştim că nu este bine. Din lipsa de ocupaţie, din singurătate, să ne simţim bine, să ne eliberăm de multe gânduri”, spun tinerii de la „Azur”.

Parteneriat ANA şi IGJR

DSCN3615De mai bine de doi ani, la nivel naţional, există un parteneriat între Agenţia Naţională Antidrog (ANA) şi Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (IGJR). Din dorinţa de a minimiza efectele acestui fenomen în continuă creştere, consumul de stuperiante, specialişti din cadrul ANA au desfăşurat sesiuni de informare, educare şi conştientizare a jandarmilor asupra consumului de droguri. Astfel, împreună, vor desfăşura mai uşor activităţile de informare şi prevenţie a consumului de droguri, fie că este vorba de narcotice sau substanţe halucinogene. „Există o colaborare la nivel naţional între Jandarmeria Română şi Agenţia Naţională Antidrog, motiv pentru care în teritoriu am dezvoltat nişte parteneriate, unde noi, Gruparea de Jandarmi Mobilă Burebista” Braşov, suntem implicaţi în mod activ în viaţa societăţii. De câte ori am fost chemaţi în astfel de activităţi am răspuns Prezent!”. Ne implicăm prin diverse activităţi care au loc în curte la noi,dar şi în astfel de instituţii, şi încercăm prin toate activităţile pe care le desfăşurăm să facem prevenţie, prevenire. Din păcate, în ultima perioadă a crescut numărul consumatorilor de aici, motiv pentru care ne-am implicat în mod activ. Acesta este o problemă de actualitatate”, afirmă lct. col. Mihaela Boroş, ofiţer psiholog din cadrul Grupării de Jandarmi Mobilă “Burebista” Braşov.

Sesiuni de grup şi individuale

DSCN3614Reprezentantele ANA şi ale grupării de jandarmi braşoveni au venit pentru a doua oară la Victoria, şi au discutat cu tinerii despre problemele lor şi cauzele care îi îndeamnă la un comportament antisocial. Principalele teme dezbătute în sesiunea de grup au fost: Ce înseamnă singurătatea?; Cum resimt tinerii din centru lipsa părinţilor?; Ce vor să spună prin sintagma „nevoia de a fi doar tu cu tine”, cum i-a afectat transferul de la o familie la alta, în toţi anii de când se află în plasament.

După sesiunea de grup, băieţii au fost îndemnaţi să poarte discuţii private cu psihologii prezenţi, pentru a descoperi care este cea mai bună metodă de rezolvare, pentru fiecare caz în parte. Se doreşte ca, prin diverse activităţi, tinerii să capete mai multă încredere în viaţă şi în ei, să înţeleagă că prin educaţie şi dedicare pot avea şansa la un viitor mai bun, chiar dacă provin din familii dezorganizate. Ulterior, genul acesta de întâlniri, între tinerii din centrul de plasament şi specialişti de la cele două instituţii menţionate mai sus, se vor desfăşura şi în alte locuri, nu doar în Victoria. „Noi astăzi suntem prezenţi pentru a demara acţiunile preventive, care vizează întrega populaţie a acestui centru. Ne interesează ca toţi tinerii care sunt instituţionalizaţi să primească o informaţie corectă şi completă despre ceea ce înseamnă consumul recreaţional de astfel de substanţe. Totodată ne dorim să intervenim cu activităţi atipice pentru ei, să-i scoatem din mediu şi să putem să le folosim creativitatea, canalizându-i pe alte centre de interes. În primul rând, ne dorim să mergem în Braşov, şi să folosim una dintre sălile frumoase ale Jandarmeriei. Ei (tinerii) să intre în contact cu specialiştii, să vadă specificul muncii lor, şi să se orienteze, de ce nu, către o carieră de militar. Totodată, ne dorim să le stimulăm creativitatea prin artă, desen, şi tot ceea ce îşi doresc, prin a transmite mesaje egalilor lor. Deocamdată suntem la punctul de a identifica nevoile lor, să vedem către ce zonă se orientează, pentru a putea fi eficienţi”, spune Anda Samson, şef serviciului regional din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog.

Teribilismul ca mijloc de refulare

DSCN3630Directorul crede că toate actele antisociale ale tinerilor vor să arate revolta acestora faţă de problemele cu care se confruntă, faţă de ceilalţi semeni ai lor, dar şi faţă de sistem. Mulţi dintre cei care droghează inspirând vapori de prenadez sunt băieţi care au trecut prin mai multe centre de plasament, dar şi care au fost luaţi de la asistenţii maternali, la care îţi petrecuseră o bună parte din copilărie. Problemele apar în special la băieţii de peste 14 ani, care resimt cel mai bine schimbarea de mediu, dintr-un loc în altul, şi încearcă să se răzbune pe angajaţii centrului şi pe alţi copii pentru faptul că au ajuns într-un loc nou, fără voia lor. „Cele mai grave probleme în prezent sunt că unii băieţi, de peste 14-15 ani, au început să tragă voluntar prenadez din pungă, şi din această cauză nu mai frecventează şcoala. Grupul îl influenţează în mod negativ pe individ, dar şi fumatul, mai ales că a apărut legea antifumat. O să vedem acum cum o să se aplice, pentru că ei aşa percep lucrurile: haide să fumăm în camere, ca să vină control şi să vă amendeze. O altă problemă este agresivitatea, atât în momentele când sunt sub incidenţa acestor substanţe, dar mai ales când nu au acces la ele. Chiar şi lipsa nicotinei creează momente de frustrare, de anxietate. În astfel de momente unii sunt foarte agresivi şi distrug mobilierul, ameninţă personalul şi alţi copii, având ieşiri necontrolate faţă de aceştia”, povesteşte Szekeres Janos, coordonatorul centrului de plasament „Azur” din Victoria.

Centru de Plasament „Azur” se adresează persoanelor între 3 şi 26 de ani, din întreg judeţul Braşov, dar în prezent cei mai mici copii din centru au 5 ani. Instituţia are în grijă 84 de copii şi tineri, dar numai 60 sunt prezenţi în centru zilnic, iar restul facând şcoala la Braşov şi Făgăraş.

„Suntem la a doua întâlnire cu doamnele. Prima dată au venit şi au făcut o scurtă evaluare, şi după ce am pus la punct unele detalii, acum începem într-adevăr foarte organizat. Am pornit cu activităţi de grup, şi apoi vom merge la partea individuală, se va discuta cu fiecare copil în parte, pentru că fiecare are probleme specifice, şi cam aşa trebuie să lucrăm. Sperăm să avem şi rezultate, pentru că în momentul de faţă ei sunt foarte pesimişti, dar poate cu ajutorul specialiştilor încep să gândească altfel, să vadă un pic viaţa altfel. În momentul în care mentalitatea se schimbă o să avem rezultate, până atunci, cu forţa, e o luptă surdă efectiv, pentru că ei vor să demonstreze că asta au ales şi că asta vor să facă, iar noi, încercând să punem un regulament intern în aplicare, e clar că devenim duşmanii lor, pentru că dorim să îi oprim de la ceea ce le place.

Sunt copii din tot judeţul Braşov, şi asta ne îngreunează munca, pentru că trebuie să mergem să facem reevaluarea şi consilierea familiei, consilierea copiilor din centru, pentru că, până la urmă, rezultatul sau finalitatea muncii noastre este de a-i reda familiei, de a-i reintegra undeva în familie. Sunt familii care le-am găsit şi le-am consiliat, avem o colaborare cu fundaţia Sera, care ajută copiii pe care reuşim să-i reintegrăm cu diferite obiecte, în funcţie de ce nevoi şi cerinţe au. Chiar am reuşit 25 de reintegrări numai anul trecut, dar au şi venit 18 copii”, încheie Szekeres Janos, coordonatorul centrului de plasament „Azur” din Victoria.

(Alina POPESCU)