Să ne cunoaştem cetatea! Acces gratuit pentru făgărăşeni în cetate

 

Păstrarea şi recuperarea istoriei locale

sursa foto: Muzeul Ţării Făgăraşului
sursa foto: Muzeul Ţării Făgăraşului

Schimbarea şi bunăstarea încep cu noi şi doar cu ajutorul nostru, al făgărăşenilor! Acesta a fost unul din motivele pentru care unul din obiectivele de dezvoltare a municipiului Făgăraş este un proiect care să ducă la promovarea Cetăţii Făgăraş şi, implicit, la creşterea şi în acest an a numărului de turişti. Proiectul „Păstrarea şi recuperarea istoriei locale“, secţiunea „Să ne cunoaştem cetatea“ oferă făgărăşenilor prilejul de a descoperi rolul şi locul Cetăţii Făgăraşului în istoria Transilvaniei. În cadrul acestui proiect, făgărăşenii au ocazia să viziteze gratuit monumentul istoric.

Locul şi rolul Cetăţii Făgăraşului în istoria Transilvaniei

„În acest an se împlinesc 725 de ani de atestare documentară a oraşului Făgăraş, peste şapte secole de istorie pe care dorim să le păstrăm încă vii în memoria comunităţii prin provocările istoriei scrise pe acest tărâm, prin descoperirea rolului şi locului pe care Făgăraşul l-a jucat în istoria Transilvaniei. Iar memoria istoriei poate fi un privilegiu atunci când ştim să o folosim“, se arată în referatul proiectului semnat de dr. Elena Băjenaru, managerul Muzeului „Valer Literat“.

Simbol al oraşului, Cetatea Făgăraş a fost vreme de câteva secole reşedinţă nobiliară şi princiară, jucând un rol important în istoria Transilvaniei şi a Ţării Făgăraşului. A fost situată pe locul al doilea într-un top al celor mai frumoase castele din lume, din punct de vedere arhitectural, clasament întocmit de Hopper, un site dedicat turismului şi preluat de publicaţia americană Huffington Post. Este caracterizată ca fiind una ,,din cele mai mari şi mai bine conservate cetăţi medievale din Europa de Est, pivot al puterii regionale. În secolul al XVII-lea, cetatea a fost extinsă, reflectând bogăţia locului”.

1979088_794207727359993_3034624581658771515_oIar acest clasament şi această prezentare succintă surprinde cel mai bine, în doar câteva rânduri, rolul cetăţii în istoria Transilvaniei – aici au fost semnate tratate importante pentru istoria Transilvaniei, aici au fost primite solii, ambasade ale marilor puteri europene, aici s-au ţinut reuniuni ale Dietei Transilvaniei. Unii dintre principii Transilvaniei au folosit-o ca piesă de bază în lupta pentru tronul Transilvaniei, alţii au considerat-o ,,cetate de scaun”.

Locul şi rolul cetăţii în istorie, frumuseţea şi monumentalitatea sa, toate acestea sunt puţin cunoscute sau chiar deloc de către comunitatea căreia i-a servit vreme de secole şi cu care s-a identificat.

Accesul gratuit în cetate

Consilierii locali întruniţi în şedinţa ordinară a lunii ianuarie au votat regulamentul privind derularea acestui proiect intitulat „Păstrarea şi recuperarea istoriei locale“, secţiunea „Să ne cunoaştem cetatea“. Aşadar, s-au stabilit două zile pe săptămână, respectiv marţi şi miercuri, în care făgărăşenii pot vizita gratuit Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat“.

De asemenea, tot în regulament este prevăzut faptul că accesul se face în două grupuri de 30 de persoane fiecare, conform înscrierii întocmite de către angajaţii muzeului şi baza actului de identitate care să ateste faptul că persoana ce solicită vizitarea muzeului este locuitor al municipiului Făgăraş. Accesul unei persoane se poate face doar o singură dată pe tot parcursul derulării proiectului. Persoanele minore, cu vârsta sub 14 ani, vor fi acceptate doar însoţite de unul dintre părinţi.

sursa foto: Muzeul Ţării Făgăraşului
sursa foto: Muzeul Ţării Făgăraşului

„Propunem un exerciţiu de memorie, o întoarcere în timp pentru a descoperi  care a fost locul nostru în istorie, materializat printr-un proiect ,,Păstrarea şi recuperarea istoriei locale” cu două segmente – ,,Să ne cunoaştem cetatea!”  şi ,,Să ne redescoperim oraşul”.

Pentru proiectul ,,Să ne cunoaştem cetatea!” propunem ca în două zile pe săptămână – în fiecare marţi, la ora 13.00 şi miercuri la ora 16.00 – câte două grupuri a câte 30 de persoane din oraşul nostru să aibă acces gratuit în muzeu“, a spus Elena Băjenaru, directorul Muzeului „Valer Literat“.

„Îmi doresc ca făgărăşenii să fie un motor de publicitate, de promovare  a Cetăţii Făgăraşului şi putem face acest lucru doar dacă vizitează şi ei acest monument istoric. Într-un final, sunt convins că peste vreo patru ani după ce implementăm şi reabilitarea zonei istorice, cetatea va fi un important pol economic pentru făgărăşeni. Practic, făgărăşenii participă la bunăstarea lor.

Sunt cetăţeni din Ţara Făgăraşului care nu ştiu realitatea istoriei cetăţii. Realitatea este că toată Ţara Făgăraşului a contribuit la construcţia cetăţii Făgăraşului,iar acest lucru nu a  fost scos în evidenţă. Este o parte a istoriei care nu a fost dezvăluită până acum. De exemplu, strămoşii oamenilor din Lisa contribuiau la cetate cu boi, cu vaci, cu bârne, cu cărămidă, cei din Comăna la fel. Aceste informaţii sunt la cetate, la muzeu şi trebuie cunoscute. Făgărăşenii pot contribui şi acum la dezvoltarea oraşului prin vizita lor şi popularizarea cetăţii în alte părţi ale ţării sau ale lumii. De ce nu am făcut-o până acum? Pentru că până acum nu am avut ce să arătăm şi investiţiile şi realizările din ultimii trei ani de zile au transformat radical cetatea. Dacă în 2011 aveam 18.000 de vizitatori, acum am ajuns la 100.0000“, a spus Cătălin Cîrje, viceprimarul Făgăraşului şi iniţiatorul proiectului.   

Să ne redescoperim oraşul

Făgăraşul, KILOMETRUL ZERO al României, a fost mult timp centrul politico-administrativ al Ţării Făgăraşului, reşedinţă de district până în 1876, de comitat între 1874 şi 1918 şi apoi reşedinţă de judeţ între 1918 şi 1950, polarizând întreaga viaţă economică, social-politică şi culturală a zonei.

„ Muzeul va încerca să scoată la lumină cele mai importante, interesante locuri, clădiri ale oraşului, fiecare dintre acestea cu istoria şi povestea sa, iar toată această istorie să fie marcată printr-o scurtă prezentare. În acest moment, pe lângă bisericile- monument din oraş, doar o singură clădire are o placă memorială – cea în care a trăit Valer Literat, fondatorul muzeului nostru. Este necesar să ne ştim trecutul, să ne cunoaştem rolul şi locul nostru în istorie“, a mai spus Elena Băjenaru.

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.