CETATE 1Anul acesta se împlinesc 725 de ani de atestare documentară a Făgăraşului, iar pe parcursul celor şapte secole, istoria oraşului de la poalele celor mai semeţi munţi din România este strâns legată de Cetatea Făgăraşului. Prezenţa domnitorilor, voievozilor, principilor, episcopilor, dar şi a tuturor figurilor marcante ale istoriei românilor, a făcut ca Cetatea Făgăraşului să aşeze micul oraş în rândul celor mai importante aşezări istorice ale ţării. Şi dacă mult timp acest impozant monument a stat într-un con de umbră, acum tinde să-şi recapete strălucirea de altădată. O dovedeşte numărul de turişti care trec pragul Cetăţii Făgăraş pentru a descoperi uimitoarele fapte scrise doar în cărţile de istorie. Anul 2015 a fost anul de vârf, peste 75.000 de turişti au poposit aici, cu 20.000 mai mulţi faţă de anul 2014.

 Retrezirea la viaţă

Măreaţă şi impunătoare, Cetatea Făgăraşului, pe care Nicolae Iorga o considera una din ,,podoabele ţării”, care îşi aşteaptă liniştită ,,recunoaşterea îndrăzneţelor fapte ale trecutului”. Iar în ultimii ani, acest lucru se întâmplă. Datorită reabilitării şi reamenajării mai multor spaţii din cetate, precum Sala Dietei, Sala Tronului, Camera Doamnei, Salonul Principelui, Turnul Tomori şi lista poate continua, dar şi a promovării intense, numărul turiştilor interesaţi de Cetatea Făgăraşului a crescut simţitor de la an la an. Dacă în 2008, numărul turiştilor era de 18.000, în 2009, de 23.000, cu încasări de 70.000 de lei, anul 2015 a adus la Cetatea Făgăraş nu mai puţin de 75.540 de turişti şi încasări de zece ori mai mari, raportate la anul 2008.

cetate
Inaugurare Sala Tronului

„Două elemente au contribuit la creşterea afluxului de turişti. Primul a fost deschiderea sălii tronului şi a celorlalte trei încăperi: Turnul Tomori, Salonul Principelui şi antecamera la Salonul Principelui. Iar al doilea a fost constituirea gărzii cetăţii, ce va fi un element care, dincolo de reconstituirea istorică, va atrage foarte şi mulţi turişti. Deja, oamenii când vin întreabă când are loc schimbul de gardă“, ne-a spus Elena Băjenaru, directorul Muzeului Ţării Făgăraşului.

Aşadar, investiţiile de aici, prin reconstituirea elementelor de epocă din cetate, atrag de la an la an tot mai mulţi turişti. Lucru îmbucurător este faptul că nu doar turiştii români vor să descopere impresionantele secrete ale edificiului cultural, ci şi cei străini. În anul 2015 au poposit la cetate 428 de grupuri de turişti, faţă de 328 de grupuri în 2014. 15% din aceştia au fost turişti străini.

Veniturile muzeului în 2015 au fost de 825.000 de lei, faţă de 587.000 de lei în 2014.

Multe evenimente culturale în 2015

cetate 2
Garda Cetăţii

Şi numărul mare de evenimente organizate la cetate au adus aici oameni dornici să descopere acest monument impresionant. 24 de proiecte culturale, expoziţii temporare, lansări de carte, activităţi cu copii au fost organizate pe parcursul anului trecut la cetate. Dintre acestea enumerăm „Ziua Bucuriei, ziua Învierii“, „Noaptea muzeelor“, „Trident Joust Conference NATO“, „Zilele Cetăţii“, „Strânsul feciorilor în ceată“.

De asemeneea, un rol important în atragerea turiştilor l-a avut promovarea la târgurile de turism naţionale şi internaţionale la care au participat reprezentanţii cetăţii. Amintim participarea la „Târgul European al Castelelor“, „Târgul de Vacanţă de la Lugano“, „Târgul de Turism din Bucureşti“.

12189992_1034647379902505_611432767840875588_n
Promovarea cetăţii la Târgul de la Lugano, Elveţia

„Numărul mare de turişti arată că investiţiile de la cetate şi-au atins scopul. În continuare, lucrăm la proceduri pentru a aplica pentru finanţare. Cu bani din bugetul local vom încerca în perioada următoare să reabilităm Turnul roşu şi latura de vest. Şi anul acesta avem proiecte care să aducă şi mai mulţi turişti la Cetatea  Făgăraş, în speranţa că una din şansele reale de relansare a Făgăraşului este atragerea turiştilor în zonă“, a spus Cătălin Cîrje, viceprimarul Făgăraşului.

Proiecte îndrăzneţe şi în acest an

elena bajenaru
Elena Băjenaru – directorul Muzeului Ţării Făgăraşului

„Anul acesta toate activităţile pe care le vom face  se desfăşoară sub egida a 725 de ani de atestare documentară pentru că în martie se împlinesc 725 de atestare documentară şi vom avea un mic simpozion care să marcheze istoria Făgăraşului. Avem sesiunea de comunicări, anul trecut au participat aproape 70 de specialişti la această sesiune şi a fost una dintre cele mai mari, organizate de noi. Vom avea, de asemenea, expoziţii temporare, organizate în colaborare cu Muzeul Brukenthal, expoziţii organizate în colaborare cu Muzeul de Artă Braşov, o altă expoziţie organizată în colaborare cu Muzeul Naţional Peleş, expoziţie de armament, vom  avea expoziţii temporare, organizate cu Muzeul de Istorie din Braşov.

Vom avea o Grădiniţă Medievală, vrem de asemenea să facem o tabără de creaţie, la care să participe şapte artişti. Am stabilit deja contactele şi vom face un parteneriat cu Uniunea Artiştilor Plastici din Bucureşti. Danşii vor veni timp de o săptămână şi vor picta cetatea şi împrejurimile, ca şi acum 25 de ani, în 1991, când am mai găzduit o tabără de creaţie. După ce se va finaliza tabăra de creaţie, în măsura posibilităţilor noastre, vrem să alegem şi să tipărim aceste creaţii. În urmă cu 25 de ani s-au realizat nişte creaţii deosebite cu cetatea, dar şi cu străzile adiacente. Vrem să creem un fel de arc peste timp, să vedem ce s-a întâmplat în 25 de ani în cetate “, a mai spus Elena Băjenaru.

În plus, vor fi publicate lucrările simpozionului din 25 martie 2016, dar şi continuarea „Monografiei Ţării Făgăraşului de la 1876 până în 1918“, primul volum fiind deja tipărit. În plus, reprezentanţii muzeului vor să mai tipărească două cataloage ale expoziţiilor, unul al expoziţiei de gravură şi stampe şi al doilea privind expoziţia dedicată stăpânilor cetăţii, insemnand nu numai principii Transilvaniei, ci şi domnii Ţării Româneşti . În acest context, se vrea atragerea mai multor muzee, nu doar a celor care se află în zona noastră, ci şi a celor din ţară.

Ţinta anului 2016 este atingerea pragului de 100.000 de vizitatori la cetate, spun reprezentanţii muzeului, o ţintă care nu este imposibilă, dar care necesită multă muncă, promovare şi investiţii continue în Cetatea lui Mihai Viteazu, poziţionată în 2014, de un un renumit site de călătorii, pe locul II în topul celor mai interesante cetăţi medievale din lume.